„Ne dorim ca spațiul școlar să fie unul securizant și protectiv, în care elevul să se simtă acceptat, înțeles și iubit”, a afirmat Antoneta-Georgina Bolchiș, Secretar de stat în Ministerul Educației, la dezbaterea Școala 9.
În cazul profesorilor agresivi, s-ar putea opta pentru un sistem de evaluare a sănătății mintale a acestora, a punctat secretarul de stat, iar ancheta ar trebui făcută de către cadre didactice din afara școlii unde a avut loc abuzul.
„Recomandabil ar fi ca personalul didactic care cercetează abaterea să nu facă parte din colectivul de profesori unde are loc abaterea disciplinară, deoarece relațiile colegiale cordiale nu permit întotdeauna o evaluare coerentă și directă, fără implicații emoționale”, a declarat secretarul de stat.
„Personalul din exteriorul instituției de învățământ ar manifesta neutralitate, echidistanță și imparțialitate.” - Antoneta-Georgina Bolchiș, Secretar de stat în Ministerul Educației
Cornelia Popa Stavri, FSLI: „Avem stipulate prevederi în legislație care nu sunt întotdeauna aplicate”
Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), sindicatul cu cel mai mare număr de profesori din țară, a punctat că o evaluare psihologică a personalului didactic ar trebui făcută atât în momentul angajării, cât și pe parcursul anului școlar.
„Eu aș aborda această problemă din două puncte de vedere: cum se face intrarea în sistemul de învățământ, respectiv cum se face evaluarea stării de sănătate, fizică și psihică a viitorului profesor, și cum se face menținerea și asistența medicală sau evaluarea psihologică pe parcursul carierei didactice, în timpul derulării contractului de muncă”, a declarat Stavri.
„Deși avem stipulate o serie de prevederi în legislația din învățământ, acestea nu sunt întotdeauna aplicate în conformitate cu legislația.” - Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ
Spații de relaxare pentru profesori, în școli
Reprezentanta FSLI punctează că o parte importantă a armoniei în unitățile de învățământ este asigurată de condițiile de muncă propice. De aceea, propune, după modelul sistemului de învățământ norvegian, asigurarea unor spații de relaxare pentru cadrele didactice, cum ar fi o cancelarie adecvată, un spațiu de recreere și de studiu.
„În România, asigurarea condițiilor de muncă pentru profesori este aproximativ egală cu zero. La noi nu există aceste spații destinate pentru profesori, așa cum există de pildă în Norvegia, în școlile pe care le-am vizitat”, a declarat secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ.
Cornelia Stavri semnalează și nevoia unor cursuri de management al stresului pentru cadrele didactice. „În sectorul 4, noi, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, am amenajat spații de relaxare și de studiu pentru profesori. De asemenea, am achiziționat asigurări de viață și de sănătate astfel încât să-i scutim de grija unei îmbolnăviri.”
„Profesorul trebuie să știe că în momentul în care întâmpină o problemă, fie în școală, fie în propria familie, are la dispoziție un psiholog căruia să i se adreseze și la care să apeleze când are nevoie” - Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ
Andreea Ionescu, fondatoarea Grupului civic „Părinții cer schimbare”: „De cele mai multe ori, de teama notelor, închid și părinții ochii”
Prezentă la dezbaterea organizată de Școala 9, Andreea Ionescu, fondatoare a Grupului civic „Părinții cer schimbare”, spune că este dezamăgită de părinții care, de teama notelor proaste, aleg să închidă ochii la abuzurile din școală.
„În multe situații, școlile nu sunt transparente și mușamalizează situații grave. Aici, nici părinții nu iau suficientă atitudine. Ar trebui să numească și să discute problemele. De cele mai multe ori, de teama notelor proaste, închid și părinții ochii. Iar acesta este un abuz prin care școala ține sub control atât părinții, cât și elevii”, a declarat Andreea Ionescu.
Din datele oficiale, doar unu din zece profesori care trec prin anchete sunt dați afară.
„Apoi, când vorbim de abuzuri mai grave, este nevoie și de schimbări legislative mai mari, care să intervină în codul penal. În opinia mea, un adult care are atracție sexuală față de tineri nu se poate schimba în doi ani. Cea mai mare problemă în România este că noi încă acceptăm abuzul, și atunci când vine vorba de copii, și atunci când vine vorba de femei”, a continuat fondatoarea Grupului civic „Părinții cer schimbare”.
Revitalizarea comisiei „de tăiat hârtii”
Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România a identificat și o serie de cazuri ale abuzurilor din partea profesorilor, „de la stresul generat de centralizarea excesivă, de birocrație, până la profesorii care au o conduită de devianță și care trebuie tratați ca atare de către medicii specialiști, psihologi sau psihiatri, în unele cazuri.”
Activista a venit și cu o serie de soluții concrete. Una dintre ele se referă la a-i scăpa pe profesori de hârtii. „Pe partea de centralizare excesivă, văd ca potențială soluție revitalizarea Comisiei de „tăiat hârtii” (n.r. Grupul Operativ de analiză pentru debirocratizarea activității didactice în învățământul preuniversitar) așa încât ea să meargă mai în profunzime, iar raportările inutile să fie eliminate. Ar trebui să mergem mai mult spre un model de instituții dinamice, eficiente, în ton cu nevoile elevilor, profesorilor și părinților”, a declarat Antonia Pup.
De asemenea, spune ea, o soluție ar fi de a crea competitivitate prin mărirea salariilor profesorilor debutanți, și pentru a atrage în sistemul de învățământ românesc cadre didactice cu vocație.
„Un alt motiv pentru care continuăm să-i integrăm în interiorul sistemului pe cei cu abateri de comportament este criza de profesori de la nivel național. Cred că este momentul să creștem substanțial salariile pentru debutanți. Vedem foarte bine că tinerii nu se îndreaptă către învățământ atunci când își aleg carierele.”
Rareș Cotoi, secretar executiv al Consiliului Național al Elevilor, propune „o mai mare promovare a normelor de etică și o bază de conduită a profesorilor, încă din etapa inițială, de formare a lor, și consolidate pe parcurs”.
„Vedem foarte bine că unele școli ajung să mușamalizeze cazurile de abuz, să le ascundă sub preș ca să nu păteze imaginea liceului. Este clar că aceste abuzuri nu ar trebui să vină nici din partea profesorilor, nici din partea elevilor. Procesul educațional depinde în mod egal de acești doi actori ai educației.” - Rareș Cotoi, secretar executiv al Consiliului Național al Elevilor
Elevul atrage atenția și asupra faptului că în multe dintre inspectoratele școlare județene, comisiile de etică, cele care ar trebui să aplice sancțiuni în cazul profesorilor abuzatori, sunt inactive.
„În primul rând, ele ar trebui să funcționeze. În al doilea rând, cred că ar trebui introdusă obligativitatea ca în momentul în care într-o unitate de învățământ are loc un abuz, să trimită o echipă specială care să monitorizeze activitatea comisiilor de cercetare disciplinară înființate ad-hoc la nivelul școlii, pentru a se asigura de imparțialitatea deciziei”, a explicat Rareș Cotoi.
