Semnele întârzierii de vorbire sunt explicate de Ana-Maria Onică foarte simplu:
- dacă la un an, copilul nu răspunde încă la numele său,
- dacă la 2 ani încă nu folosește niciun cuvânt,
- la 3 ani nu poate forma propoziții simple, din 3 cuvinte
- la 4 ani nu pronunță toate sunetele și știe foarte puține cuvinte.
În astfel de situație, părintele ar trebui să apeleze la un specialist. Și acum o pot face și online.
Ana-Maria este fondatoare și CEO VoxiKids, companie prin care a creat o aplicație pentru copii care ajută la exersarea auzului, atenției și limbajului. O dată cu pandemia a gândit și o clinică virtuală pentru logopedie, Voxi Clinic, care a reușit să se extindă dincolo de granițele țării noastre, prin care facilitează ședințele de terapie dintre logopezi și copii în online. Până acum, în jur de 10.000 de copii și adulți au apelat la aplicațiile online.
Aceasta a explicat într-un interviu pentru Școala 9 cum pot părinții să-și stimuleze copiii să vorbească și cum se desfășoară o ședință de logopedie.
Școala 9: Ce înseamnă și care este rolul logopediei?
Ana Maria Onică: Logopedia are rolul de a ajuta copiii să-și dezvolte abilitățile de comunicare. Este o formă de terapie a limbajului prin care copiii învață să pronunțe corect sunetele și cuvintele și să formuleze propoziții cu ajutorul cărora descriu lumea înconjurătoare, își exprimă sentimentele și relaționează cu adulții și copiii din mediul lor. Pe scurt, logopedia ajută copiii să se exprime atunci când aceștia întâmpină dificultăți, fie sub forma întârzierilor de vorbire sau tulburărilor de pronunție, articulare, fluență etc.
„Tulburările ignorate și netratate pot afecta negativ dezvoltarea copilului”
Cum îl ajută logopedul pe copilul cu tulburări de limbaj?
Logopedul este un terapeut profesionist, specializat în psihopedagogie specială, adică are cunoștințele și experiența necesară pentru a ghida copilul în procesul de recuperare a limbajului. Logopedul evaluează copilul, depistează tulburările de limbaj și apoi propune un plan de terapie pentru corectarea acestora. Astfel, activitatea logopedului include punctual evaluarea și corectarea problemelor depistate, ceea ce duce la îmbunătățirea comunicării și a capacității copilului de a relaționa cu ceilalți.
Este important ca astfel de probleme să fie depistate și tratate cât mai curând, pentru că tratamentul timpuriu poate preveni apariția altor dificultăți de comunicare mai târziu când copilul este deja mai mare sau chiar adult. Tulburările ignorate și netratate pot afecta negativ dezvoltarea copilului, performanțele sale școlare sau profesionale și sănătatea sa emoțională.
Ce ar trebui să urmărească părinții ca să poată preveni sau interveni din timp?
Vorbirea nu apare dintr-odată, ci se dezvoltă treptat în primii ani de viață. Cea mai bună metodă pentru a preveni apariția întârzierilor de limbaj este ca părintele să vorbească și să interacționeze cât mai mult cu copilul în primul său an de viață. Atunci când copilul încearcă să spună ceva, părintele poate imita sunetele pe care acesta le scoate pentru a-l încuraja să comunice mai bine. Dacă întârzierea limbajului are alte cauze, în ciuda stimulării primite din partea familiei, atunci copilul trebuie văzut de un logoped pentru a putea stabili împreună ce trebuie făcut mai departe.
Dacă, de exemplu, până la 7 luni copilul încă nu vocalizează, atunci părintele ar trebui să discute acest lucru cu medicul pediatru. Semne generale ale întârzierii limbajului ar putea fi atunci când, la un an, copilul nu răspunde încă la numele său și nu pare interesat de unde vin sunetele, la 2 ani încă nu folosește niciun cuvânt, la 3 ani nu poate forma propoziții simple, din 3 cuvinte, iar la 4 ani nu pronunță toate sunetele și știe foarte puține cuvinte.
Să nu uităm însă că fiecare copil este diferit și se dezvoltă în ritmul său. Astfel, unii copii vor atinge un prag mai devreme, iar alții mai târziu.
3 ani, o vârstă potrivită pentru începerea terapiei
Care este vârsta recomandată pentru începerea unei terapii?
Înainte de a ajunge la logoped, în general părintele observă că ceva nu este în regulă - fie că exprimarea non-verbală a copilului este deficitară, fie că nu folosește gesturi și sunete pentru a indica ce își dorește, sau că nu emite cuvinte și propoziții scurte la o vârstă la care părintele s-ar aștepta să facă acest lucru. O perioadă bună pentru începerea terapiei logopedice în majoritatea cazurilor este în jurul vârstei de 3 ani. Însă este indicat ca părintele să contacteze un logoped imediat ce observă semne ale întârzierii limbajului, chiar și înaintea vârstei de 3 ani.
Cum ajută tehnologia la dezvoltarea logopediei?
Logopedul poate să integreze informații din mai multe surse despre starea de sănătate a copilului și să realizeze ceea ce în engleză se numește whole-person care (îngrijire pentru persoană în totalitate, n.r.). Pentru că o persoană care ajunge la terapeut nu are doar nevoi fizice, ci are și nevoie emoționale, sociale, comportamentale etc., o schemă completă de îngrijire a unei persoane devine un proces colaborativ.
De asemenea, tehnologia ajută logopedia prin intermediul teleterapiei (sau terapiei online). Aceasta s-a dezvoltat puternic la începutul pandemiei Covid-19, într-o bună măsură din simplă necesitate – logopezii și părinții s-au găsit dintr-odată în situația de a nu mai putea să continue tratamentul logopedic pentru cei mici. Din fericire, teleterapia beneficiază de susținerea unor studii de specialitate care demonstrează că funcționează și că logopezii pot oferi servicii online la aceleași standarde de calitate ca în cazul terapiei fizice, față în față.
Care este cel mai mare avantaj al digitalizării logopediei?
Cel mai mare avantaj al digitalizării logopediei ține de creșterea accesibilității, de faptul că sunt eliminate barierele geografice care împiedică o mulțime de copii din întreaga lume să beneficieze de terapie logopedică. Online, copiii pot lucra cu logopezi de oriunde din lume, iar logopezii și părinții nu mai sunt constrânși de limitările cabinetului fizic, și nu mai pierd timpul în trafic, cu transportul. În plus, logopezii au mai mult control asupra muncii lor și își pot flexibiliza programul, iar părinții se pot implica mai puternic în recuperarea copilului pentru că îl pot monitoriza mai ușor și pot asista de la distanță la fiecare ședință de terapie.
Amintim de avantaje, dar de dezavantaje ce poți pune? Nu găsești?
Principalul dezavantaj pe care mi-l pot imagina este că atunci când folosești tehnologii online, succesul terapiei depinde într-o anumită măsură de fiabilitatea tehnologiilor folosite, de calitatea rețelei, a conexiunii la internet, de cât de bine funcționează calculatorul folosit, camera video folosită etc. Terapeuții, părinții și copiii trebuie să învețe să navigheze eventualele limitări tehnice sau micile erori ce pot apărea în timpul folosirii tehnologiilor digitale.
„Părinții să comunice non-verbal, să-l privească pe copil în ochi”
Ce se întâmplă la o întâlnire/terapie online? Este mai puțin eficientă decât cea din cabinet?
În timpul unei ședințe de terapie online, logopedul sună clientul și stabilește conexiunea cu acesta, similar unei conferințe video. Logopedul dispune de o serie de instrumente digitale pe care le poate folosi în construcția ședinței, astfel încât acest proces este foarte asemănător terapiei la cabinet, în persoană. De exemplu, poate lucra cu copilul pe seturile de exerciții oferite în platformă, se poate folosi de camera video pentru a-i arăta diverse obiecte sau gesturi copilului, poate folosi tabla virtuală inclusă pentru a scrie sau desena diverse lucruri, poate viziona clipuri video împreună cu copilul ș.a.m.d. Unul dintre obiectivele platformei VoxiClinic este să includă toate materialele și instrumentele de care ar putea avea nevoie un logoped pentru construcția unei ședințe de terapie așa cum își dorește. De aceea, ținem întotdeauna cont de feedback-ul primit de la logopezii care au utilizat platforma.
Cât durează o ședință?
O ședință de terapie online durează între 35 de minute și o oră. Variațiile de timp țin de tehnica logopedului și nevoile individuale ale copilului.
Ce sfaturi oferi părinților?
Sfaturile mele pentru părinți sunt să urmărească pe cât posibil dezvoltarea abilităților de comunicare ale copilului, și să încerce mereu să-l stimuleze verbal și senzorial, să vorbească cu el, să îl încurajeze atunci când copilul încearcă să transmită ceva. De asemenea e important ca părinții să comunice non-verbal, să-l privească în ochi, fiindcă, mai ales în primul an de viață, copilul încearcă să imite expresiile faciale ale părinților. Părinții pot apela la VoxiKids din momentul în care decid că trebuie să contacteze un logoped.
Cum ar putea un părinte să stimuleze limbajul copilului?
În completarea a ceea ce am menționat până acum, aș adăuga că părintele îi poate citi copilului său cât mai des, poate înlocui o parte din timpul pe care copilul îl petrece pasiv în fața ecranelor cu exerciții online educative sau aplicații interactive, poate discuta frecvent cu cel mic despre lume și lucruri importante, inclusiv despre situatia excepțională creată de pandemie, și poate încearca să implice copilul în cat mai multe activități cu familia (mișcare și plimbări, excursii, activități creative de sărbători, jocuri în aer liber etc.)
