
Scriu încă din copilărie, chiar și când nu știam să scriu. Încercam să prind poveștile pe hârtie prin mâzgălituri care imitau literele. Pe fratele meu mai mic îl scoteam din sărite jucându-ne de-a educatoarea și învățătoarea. Mai târziu am urmat liceul pedagogic, iar în cele din urmă am ajuns la jurnalism. Mă fascinează și astăzi felul în care cresc oamenii și poveștile care se nasc din aceste transformări.

Dezbateri despre rolul copiilor în transmiterea noului coronavirus au loc în toată lumea încă de la începutul pandemiei. În urma cercetărilor, am aflat că ei sunt mai puțin vulnerabili în fața COVID-19 decât adulții, dar pot să transmită virusul, așa că am început să-i numim „vectori”. Un cuvânt folosit frecvent pentru descrierea insectelor care transmit paraziți de la o gazdă la alta. În Irlanda, de pildă, a fost și limitat accesul copiilor în magazine din această cauză. Acest limbaj îi dezumanizează pe cei mici, pregătește terenul pentru discriminare și așază sănătatea adulților pe primul loc.
Cu câteva săptămâni înainte de vacanță, vă propunem o parcurgere a primelor capitole de istorie. La propriu. Profesoara Gabriela Nedelcu vă ajută să învățați în următoarele zile despre războaiele geto-dacice, romanitatea românilor și procesul de formare a poporului român. Sfatul ei: învățați în ordinea cronologică a evenimentelor, nu în ordinea din manual. E mai ușor când istoria curge ca o poveste.
O directoare de școală dintr-un sat din Sălaj a reușit, cu metode simple, să-i aducă pe elevi cu drag la școală și astăzi copiii își aduc ei dimineața colegii la cursuri. Delia Monica Petran, de la Școala gimnazială Dobrin, cu 120 de elevi, a dat responsabilități tuturor profesorilor, a strâns relația cu familiile copiilor și a premiat prezența la școală. O politică a școlii este ca fiecare elev să primească atenție. „Să nu existe copil care să vină la școală și nimeni să nu-l întrebe nimic până merge acasă”, explică profesoara. Iată câteva exemple concrete de ce funcționează în combaterea abandonului școlar.