19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
Liceenii din țară se strâng online ca să discute cu profesori universitari din Statele Unite, Olanda, Marea Britanie și România despre libertate, vot, societate civilă și feminism. Maria Ferăstrău, elevă într-a XI-a la Colegiul „Gheorghe Lazăr” din București, a deschis în pandemie un club de drept și filosofie. Totul a pornit de la curiozitățile ei față de cele două. Totuși, cum te ajută filosofia în viață? În primul rând, înveți să-ți pui întrebări, spune Maria, și să fii atent la ce se întâmplă în jurul tău.
20 de ani. Acesta este o perioadă de timp realistă în care România poate să aibă rezultate bune la testările PISA, crede Dragoș Iliescu, specialist în evaluare psihologică și educațională. Țara noastră s-a clasat pe penultimul loc în Europa, surclasând doar Bulgaria, la ultima evaluare a cărei rezultate au fost anunțate în această săptămână. Autorul cărții „Testarea standardizată în educație” arată măsurile esențiale ce trebuie luate pentru a scădea procentul de analfabetism funcțional din România, unele deja incluse în noua lege a educației.