19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
Într-un sat din Argeș, chiar înainte să înceapă oficial școala, copiii s-au întors în bănci. Doar că în locul caietelor și manualelor, aceștia au stat la mese acoperite cu mușama, pregătiți cu sucitoare și aluat să afle toate secretele pregătirii gogoșilor. Fundațiile comunitare din toată țara au organizat vara asta 33 de școli de vară ca să aducă științele mai aproape de copii.
„Suntem furioși de atât de mult timp”, mi-a spus o elevă la câțiva metri de o pubelă în flăcări. În fața liceului ei, într-o suburbie pariziană, zeci de elevi s-au adunat să continue blocada pentru a doua săptămână consecutivă. La jumătatea lui octombrie, am luat mai multe licee la pas și am vorbit cu elevi, dar și cu părinții și profesorii care îi susțin, despre motivele care i-au scos în stradă și demersul lor care a molipsit sute de mii de oameni.
Ce putem învăța din intervențiile psihologice de criză în școli de după prăbușirea internatului Liceului „Tamási Áron” și inundarea salinei Praid?