19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
O temă la fizică a ajuns pe masa procurorilor și acum a judecătorilor din Hunedoara. Nicolae Ardelean, profesor la Școala „I. D. Sîrbu” din Petrila, a fost sunat, în septembrie anul trecut, de tatăl uneia dintre elevele sale. „M-a amenințat cu moartea și m-a înjurat”, a povestit profesorul episodul. După aproape un an, procurorii au decis renunțarea la urmărirea penală, iar conducerea școlii nu a reușit în tot acest timp să-l convingă pe tată să vină la o discuție. Profesorul a mers mai departe și l-a dat în judecată pe tată, ocazie cu care a aflat că acesta avusese o condamnare în Italia pentru furt „săvârșit cu violență sau cu ajutorul armelor”.
În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.
Pandemia de COVID - 19 provoacă îngrijorări la nivelul întregii planete, din cauză că numărul de șomeri sub 25 de ani este în creștere. În SUA, tot mai multe școli organizează cursurile în parcuri sau în parcări ca să protejeze copiii de riscurile infectării cu virusul SARS-CoV-2. Germania, Austria și Canada vin în sprijinul familiilor cu copii mici. În Jaisalmer, unul dintre cele mai sărace orașe din India, va fi construită prima școală de fete, iar Egipt vrea să construiască 52 de universități până în 2032.