19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
La centrul de zi din Oradea în care lucrez, nu începem activitatea cu întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare?”. Începem cu „ce crezi că a rămas neclar și ai vrea să revedem împreună?”.
Cracovia este orașul care a primit mai mulți refugiați ucraineni decât toată România - peste 130.000. La o populație mai mică de 800 de mii de locuitori, înseamnă că la fiecare șase polonezi s-a adăugat un ucrainean. De integrarea lor se ocupă coaliția Open Krakow, formată din 71 de organizații non-guvernamentale. Școala 9 a vorbit cu Urszula Majcher-Legawiec, coordonator pentru sistemul de învățământ, pentru a afla cum se adaptează cei peste 4.000 de copii ucraineni la școlile din al doilea oraș ca mărime din Polonia.
Sunt câteva zeci de mii de cetățeni străini care trăiesc în România, veniți la studii, muncă sau care au cerut azil politic fiindcă în țările lor nu mai puteau locui. Când discursul public creează o prăpastie între noi și ei, câteva asociații încearcă să aducă români și alte naționalități la aceeași masă, să se cunoască și să se înțeleagă, poate chiar să creeze prietenii. Școala 9 a participat la evenimentul „Living Bookshelf” („Bibliotecă vie”), organizat de Fundația Terre des Hommes, în care cetățeni din Ucraina, Siria, Mexic, Pakistan sau Rwanda au răspuns la curiozitățile românilor.