19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Smartphone-urile și social media ne-au scurtat durata capacității în care ne putem concentra și acorda atenție conținutului pe care îl consumăm. Concentrarea de modă veche, cea din anii ‘90, poate fi recăpătată, susțin o serie de experți consultați de The New York Times.
O cercetare despre adolescenții din România, Croația și Italia arată cum s-au schimbat visele lor în perioada pandemiei, în special în starea de urgență. Coșmarurile au fost frecvente mai ales în cazul celor care au trăit, dincolo de izolarea de prieteni și colegi, situații dificile în familie: apropiații s-au infectat cu virusul sau chiar au murit. Autorii studiului internațional cred că visele ar trebui luate în seamă când se elaborează programe de prevenție pentru adolescenții care se luptă cu stresul cauzat de pandemie, pentru că s-a dovedit că ele includ experiențele emoționale din timpul zilei.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.