19 ani, elevă. Simte mai mult de-o grămadă și caută să înțeleagă cum se întâmplă lumea. De acolo decurge restul.
Tot ce trebuie să știe un elev despre drepturile și obligațiile sale, scrise pe înțeles de alți elevi.
Anul ăsta au susținut examenul de titularizare de trei ori mai mulți candidați decât posturi. Doar jumătate au luat media peste 7 necesară să prindă un contract pe perioadă nedeterminată. Concurență e mai ales pe catedrele umaniste, în timp ce la științe rămân locuri neocupate. Oricum, criza de profesori se simte nu doar în statistici, ci și în sălile unde candidații își primesc repartiția, după o procedură neschimbată de zeci de ani. Am fost în București la mai multe ședințe publice și am vorbit cu profesorii despre asta. Chiar și cei mai tineri dintre ei spun că „mai sunt multe lucruri de pus la punct până la a ne gândi cum ne titularizăm digital”.
Zeci de profesori din toată țara îi învață pe elevii lor să își dea seama când au în fața ochilor o știre falsă. Și se folosesc pentru asta de operele literare care se studiază în mod normal. Așa ajung să vorbească despre drepturile constituționale încălcate ale lui Harap Alb sau despre condiția femeii de-a lungul timpului, pornind de la „Enigma Otiliei”.
Profesorii au învățat la rândul lor ce înseamnă educație media în cadrul programului „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) începând din 2017.