
„cu părul plin de miere și fluturi de seară" // studentă la UNARTE, Grafică

Am fost în școala din Călărași unde deja s-au pilotat planuri-cadru diferite în ultimii patru ani. Cum au făcut asta și cu ce rezultate? Întrebări pe care și le pun azi profesorii multor licee, aflați în situația de a alege ce tip de planuri-cadru implementează, căci Ministerul Educației le oferă două variante. O opțiune „conservatoare”, în care „niciunei discipline nu i s-au tăiat orele” și una „curajoasă”, în care școlile au libertate să își facă orarul după capul lor și să pună în el și activități care până acum intrau la „extracurricular”.
Învață în școală despre mesajul poeziilor lui Lucian Blaga, dar nu și cum să ceară o pâine cînd merg la magazin. Este una dintre provocările întâlnite de elevii maghiari în școlile lor. Un centru educațional din Brașov îi ajută să treacă peste blocajul de a dialoga în română prin cursuri extrașcolare. Au înscriși în jur de 120 de elevi. Într-un interviu pentru Școala 9, Izabella Nika, managerul Centrului Educațional IZGAGA, a explicat cum se desfășoară aceste ore de pregătire și de ce se înscriu la cursuri elevii care învăță oricum limba română în școală.
Zsuzsanna Kacso este specialist în construirea păcii și transformarea conflictelor, cu experiență în zone tensionate din Cambodgia, Nepal, Transnistria sau Iordania. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică ce elemente folosite în zonele tensionate ale lumii pot fi folosite și în soluționarea conflictelor din sala de clasă. Potrivit acesteia, e nevoie de o abordare globală, nu doar în sistemul educațional: „Școala nu are cum să ajungă la toată familia. Poți să educi un copil, dar copilul stă la școală X ore. Restul orelor le petrece cu familia și în comunitate.”