
„cu părul plin de miere și fluturi de seară" // studentă la UNARTE, Grafică

Într-o sală de festivități a unui liceu din București s-a auzit fără jenă cuvântul „menstruație”. Asta a fost la piesa de teatru „Noduri de creștere” care vorbește despre consimțământ, revenge porn și relații sănătoase.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Două psihologe explică pentru Școala 9 posibilele motive pentru care elevul de la Colegiul „Ion Creangă” din București, în vârstă de 16 ani, și-a atacat profesoara de japoneză (26 de ani) cu un cuțit, în timpul orelor de curs. De la „generația copiilor crescuți fără limite” până la „influența jocurilor online” și „dezechilibre emoționale”.