
„cu părul plin de miere și fluturi de seară" // studentă la UNARTE, Grafică

Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.
Deseori vedem politicieni care transmit mesaje în spațiul public în zilele de absolvire, de examen, sau de început de an școlar. Totuși, câte din aceste mesaje sunt pur mediatice și câte sunt însoțite de politici publice și propuneri reale, care asigură un învățământ de calitate?
Editorial. În fiecare an electoral, se reia aceeași lamentare: „tinerii nu vin la vot”. E o constatare aruncată superficial, fără să ne întrebăm cu adevărat de ce. De ce o generație crescută în democrație, conectată la lume și cu acces la informație, nu își exercită unul dintre cele mai fundamentale drepturi? Răspunsul nu e lipsa de interes, ci lipsa de context.