Este profesoara de limba franceză la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. A publicat mai multe articole despre programele și planurile de învățământ, despre reforma în educație și demnitatea cadrului didactic, începând din 1993, în revistele Tribuna învățământului și Examene, dar și pe platformele România curată și Republica. A publicat eseuri culturale în limba franceza pe site-ul mondial al Francofoniei – www.mondesfrancophones.com. A făcut traduceri pentru revista Secolul 21.
OP-ED. Chiar nu e vremea de război și în educație. E destul în jurul nostru. Ar putea fi însă vremea pentru construcție. Pentru ceva ce de peste 10 ani ne e frică să facem.
Școala 9 a vorbit cu șase tineri născuți după anul 2000 despre cum se poziționează față de dreptul de a vota. Trei dintre ei încă nu pot vota, pentru că sunt minori, dar fac apel la adulți să-și exercite acest drept și pentru ei la alegerile parlamentare din 6 decembrie. „Nu există vot greșit“, crede Crina. Are 17 ani, iar recent a fost infectată cu COVID și a folosit această perioadă de carantină ca să se informeze mai mult despre candidați. „România e ca o mașină de jucărie pe care părinții ne-au dat-o nouă să o reparăm“, spune și Ștefania de 15 ani.
O modificare legislativă prin care elevii minoritari nu vor mai învăța limba română de la învățătoare, ci de la profesori „de specialitate”, bulversează părinți, profesori și directori, dar mai ales copii.