
Reportajele Ioanei au fost publicate de The New York Times, ESPN, Al Jazeera English, Huffington Post, BBC, Der Spiegel, Open Society Foundation, Libération, LensCulture, Radio France Internationale, Slate.fr, Decât O Revistă și Vice printre alții. În 2016, în cadrul Eddie Adams Workshop, a primit premiul The Bill Eppridge Memorial Award pentru excelență si adevăr în fotojurnalism.

Adriana Bălaj (31 de ani) este profesoară de istorie la două școli din Timișoara: una de stat și alta privată. Când a intrat în învățământ, ca să-și întregească norma didactică, făcea naveta și la câte patru școli din județ simultan, una din ele la 60 de kilometri distanță. A încercat de fiecare dată să clădească o relație cu elevii ei și să facă istoria cât mai atractivă, indiferent dacă se află în fața unei table interactive de ultimă generație sau a uneia cu cretă.
Scriere creativă, lectură, robotică, istorie vie, media, teatru, cultură cinematografică, procesare video, fotografie, interpretare muzicală, dezbateri. Fac toate parte din oferta de activități extra pe care multe școli le organizează, în completarea unui orar adesea rigid. Doar că mulți elevi nu mai au timp. Despre programul draconic al elevilor vorbesc profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș în editorialul Școala 9 și despre profesorii providențiali care au ieșit din programă și le-au pus în față dezbateri esențiale „despre filme, despre cărți, despre războaie și inegalități sociale sau despre libertate. A spiritului, dar și a persoanelor.”
Uniformele îi ajută pe elevi să se concentreze asupra exercițiilor în clasă, pentru că le e distrasă atenția mai puțin, arată studii recente. Dezbateri cu argumente pro și contra uniformă la elevi au tot avut loc în întreaga lume. În România, chiar anul trecut Parlamentul a respins un proiect care prevedea ca aceasta să fie obligatorie. O profesoară de sănătate publică din Noua Zeelandă explică de ce nu merită cheltuiala unei ținute școlare.