
Reportajele Ioanei au fost publicate de The New York Times, ESPN, Al Jazeera English, Huffington Post, BBC, Der Spiegel, Open Society Foundation, Libération, LensCulture, Radio France Internationale, Slate.fr, Decât O Revistă și Vice printre alții. În 2016, în cadrul Eddie Adams Workshop, a primit premiul The Bill Eppridge Memorial Award pentru excelență si adevăr în fotojurnalism.

Într-un atelier de pictură al Colegiului de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, elevii de-a XII-a se despart de profesori, pe când cei de-a VI-a se pregătesc pentru următorii ani aici, unde vor să termine și liceul. Două generații povestesc de ce au ales artele plastice și cum îi ajută școala vocațională să-și găsească propriul drum. Școala 9 a intrat în atmosfera de final de an din acest liceu de top în județul lui, cu o promovabilitate la Bacalaureat peste 96%, în condițiile în care alte licee de profil din România rar se remarcă la acest capitol.
În ultimul an, pe fondul pandemiei, criticile îndreptate asupra profesorilor s-au înmulțit: fie că au venit din partea elevilor, părinților sau din partea colegilor de cancelarie. Afirmația profesoarei Cristina Tunegaru că 40% dintre profesori ar fi analfabeți funcțional i-a încurajat pe unii dintre membrii societății civile să reitereze și ei nemulțumirile lor. Am vorbit cu Cornelia Popa - Stavri, secretar general al celei mai mari federații de sindicate din învățământ, pentru a înțelege mai bine prin ce trec profesorii, cum se poziționează față de aceste critici și cât de eficientă este de fapt evaluarea cadrelor didactice astăzi.
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.