
Reportajele Ioanei au fost publicate de The New York Times, ESPN, Al Jazeera English, Huffington Post, BBC, Der Spiegel, Open Society Foundation, Libération, LensCulture, Radio France Internationale, Slate.fr, Decât O Revistă și Vice printre alții. În 2016, în cadrul Eddie Adams Workshop, a primit premiul The Bill Eppridge Memorial Award pentru excelență si adevăr în fotojurnalism.

De la începutul crizei de sănătate au decedat de COVID aproape 35.000 de români. Nu se știe oficial câți dintre aceștia au fost profesori. Articolul de față este felul celor care i-au cunoscut pe mentorii dispăruți de a-i asigura: „Nu v-am uitat. Nu v-am uitat și fiecare pas pe care-l facem spre întoarcerea la o educație deplină vă include și pe voi”. Să-i prețuim pe ei ne ajută să realizăm mai bine ce importantă este școala.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Trei scriitori pleacă în căutarea clasicilor literaturii române, ale căror opere au dispărut fără urmă, într-o bandă desenată despre valoare și nonvaloare, orgolii și obsesii literare.