Liliana Romaniuc este profesor, trainer, reformator și expert în domeniul educației. Este fondatoarea a două școli private, una dintre ele școală Cambridge, a unui ONG, Asociația Română de Literație, profesor asociat la Universitatea Al. I. Cuza Iasi, fost inspector general de Iași, expert ARACIP și doctor în științele educației. Pasionată de învățare!
Școala 9 organizează astăzi, de la ora 15.00, dezbaterea online „Profesorii și disciplina”, la care este invitat și Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Evenimentul poate fi urmărit pe Facebook. Vom vorbi despre cum pot fi rezolvate abaterile disciplinare ale cadrelor didactice împreună cu: Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Andreea Ionescu, fondatoare a Grupului civic „Părinții cer schimbare”, Antonia Pup, editorialistă Școala 9 și activistă în domeniul educației și Rareș Cotoi, secretar executiv al Consiliului Național al Elevilor.
Liliana Chivulescu are 31 de ani de când e învățătoare în aceeași școală în care a învățat – Picior de Munte, Dâmbovița. Mii de copii au învățat ghidați de ea să scrie și să citească, să privească curioși natura, să iubească școala. Zece dintre ei, cel puțin de atâția știe, au devenit și ei învățători sau profesori. Liliana este astăzi și mentor pentru tineri la început de drum. A văzut că cei care vin la catedră fiindcă e „o meserie curată, ușoară și frumoasă, cu trei luni de vacanță”, sunt decepționați repede. „Nu e nici ușoară, nici curată, dacă vrei să-i lași pe copii să învețe experimentând, sigur se vor murdări și sigur te vei murdări și tu. Frumoasă este!”
În 2021, la final de liceu, un grup de adolescenți din toată țara lansează o revistă prin care vor să spună și altora poveștile lor încă neatinse de trecerea timpului. Revista lor se numește „ESC Liceu” - cu un titlul inspirat de tasta „escape” a tastaturii. Am vorbit cu Sophia Țigănaș, redactorul-șef al revistei, pentru a înțelege mai bine cine sunt tinerii României. Mulți dintre ei se simt mai degrabă împinși de societate să-și găsească rostul oriunde altundeva, numai în țară nu.
