A absolvit Facultatea de Limbi Străine și a lucrat mulți ani în print. De curând și-a (re)descoperit pasiunea pentru predat – i se mai spune și „profa de germană”. Are copii și pisici. În timpul liber traduce și scrie cărți.
Cum trăiau copiii pe teritoriul României înainte de 1850? Ce impact au avut asupra lor evenimente istorice precum Unirea lui Alexandru Ioan Cuza, Primul Război Mondial și instaurarea regimului comunist? Despre asta le-a vorbit recent istoricul Adrian Majuru studenților de la Facultatea de Litere din București. Dar și despre cum copiii începeau să muncească de la 7 ani. De Ziua Copilului, Școala 9 propune o călătorie în timp, ca să înțelegem lumea copiilor din secolele trecute.
12 ani de școală și cinci de facultate, 17 ani legați cu aceeași rutină: eu într-o bancă, în fața mea profesorul. Am 56 de ani și de 28 de ani sunt profesoară în învățământul special (dintre care trei ani în Statele Unite, unde am lucrat cu elevi de liceu cu dizabilități de învățare). Ce mi-a rămas din cei 17 ani sunt câteva episoade, nu multe, în care am fost surprinsă, uimită, scoasă din zona de confort. Astăzi, când discutăm încrâncenat despre o nouă lege, eu mă întorc mai mult către profesorii care m-au format. Nu au fost atât de mulți. Putem astăzi să aducem mai mulți astfel de oameni în sistem?
A treia generație de elevi care a învățat de acasă aproape doi ani din cauza pandemiei de COVID-19 este în pragul examenelor naționale. Deși greva profesorilor a stârnit întrebări cu privire la susținerea examenelor naționale, ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat că probele scrise la Evaluarea Națională și la Bacalaureat se vor susține. Și, ca în fiecare an, urmează emoțiile. Redacția Școala 9 a stat de vorbă cu mai mulți elevi de liceu care au trecut prin Evaluarea Națională și cu studenți care au dat și Bacalaureatul, pentru a afla ce a funcționat pentru ei înainte de examene.
