
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?
Numărul școlilor private din sistemul de învățământ preuniversitar aproape că s-a dublat în zece ani, potrivit unei analize prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). Dacă în 2011 erau 170 de școli private în România, în 2020 numărul acestora a ajuns la 315. Cele mai multe școli private sunt înregistrate în zona București-Ilfov, iar pe următoarele locuri sunt Cluj, Constanța și Iași. Școala 9 a făcut o analiză a taxelor școlilor care au obținut cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională și s-a uitat și la costurile din alte țări.
„Promit solemn că voi crea comunități pe baza energiei verzi pentru fiecare copil, din empatie și incluziune. O să lupt împreună cu următoarele generații atât pentru planetă, dar și ca fiecare copil să aibă un viitor sustenabil.” Acesta a fost jurământul pe care Boardul Copiilor UNICEF i-a pus pe participanții la Climate Change Summit să-l spună. Am vorbit cu ei despre cum vede generația noastră schimbările climatice și educația pentru mediu.