
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Evaluarea digitală din județul Călărași „s-a derulat foarte bine”, conform planurilor, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Școala 9 a vorbit cu elevii călărășeni care au depus contestații și care se consideră sacrificații acestei generații. Sunt nemulțumiți de rezultatele obținute și spun că notele, sub nivelul așteptărilor, le încurcă planurile pentru admiterea la facultate. „E mai obositor să corectezi ore-n șir, în fața unui ecran”, sunt convinși elevii care se simt neîndreptățiți.
România are 63 de mii de copii în centre de plasament sau de tip familial și mulți dintre ei nu au putut să țină pasul cu școala online. Programul „Ajungem Mari” adună de șase ani voluntari din toată țara care fac lecții sau meditații pentru examene cu acești copii. Acum toate activitățile s-au mutat online din cauza pandemiei și au nevoie de voluntari care să îi ajute în continuare pe copiii din sistemul de protecție să ajungă mari.