
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

Într-un sistem în care copiii și tinerii din centrele de plasament sunt auziți prea puțin, un consiliu dedicat lor vrea să le dea voce. Să-i încurajeze să-și spună poveștile, să le facă dreptate.
OP-ED. „Buna ziua! Sunt Andreea, consilier parental voluntar în cadrul campaniei de susținere a părinților ai căror adolescenți urmează să susțină examene în perioada următoare. V-am contactat pentru a stabili, de comun acord, o dată și o oră pentru a avea împreună o primă ședință de consiliere.”
Tata nu a făcut facultatea când a terminat liceul, ci 41 de ani mai târziu. A intrat la buget fiindcă a avut o medie mare la bacul dat în 1981. Acum este student în anul al doilea la Geografie - Universitatea Valahia din Târgoviște, șef de an și cu cea mai mare medie din grupa sa. Se duce în fiecare zi la cursuri cu un entuziasm pe care uneori nu-l găsesc eu, proaspăt absolvent de facultate, la colegii mei care au o treime din vârsta tatălui meu. Am fost pentru o bucată de timp studenți în același timp, eu în SUA, el în România, purtând cu el la cursuri penarul meu din generală. O poveste despre educație, la orice vârstă.