
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

În curțile a patru licee din București, unele de top, unele cu rezultate mai modeste, absolvenții de clasa a XII-a s-au strâns azi să își vadă rezultatele la Bacalaureat, să se bucure sau să se consoleze reciproc.
Analizele pe care se bazează președintele Klaus Iohannis pentru închiderea școlilor, solicitate de Școala9, expun o realitate mai complexă decât ceea ce a declarat șeful statului săptămâna trecută. Concret, studiile internaționale prezintă mai multe argumente pro deschiderii școlilor, decât împotrivă. Dar raportându-ne la contextul local - pentru a evita suprasolicitarea sistemului de sănătate - Răzvan Cherecheș, directorul departamentului de sănătate publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca, spune că în România ar fi bine ca unitățile de învățământ să fie deschise doar pentru preșcolari și elevii din ciclul primar.
„Nu ies tinerii la vot”, tot auzim o dată la patru ani. La dublele alegeri din 9 iunie de anul acesta, peste 41% dintre tineri cu vârste între 18 și 34 de ani au pus ștampila pe buletinele de vot. Adolescenții învață prima dată la 13 ani, la orele de educație civică, despre cum votul este un mod de a te implica civic. Dar nu e doar despre vot. Un studiu realizat recent de mai mulți cercetători din Cluj arată că aceste ore sunt insuficiente, iar profesorii care le predau sunt prea puțin pregătiți ori cred că România ar trebui să fie din nou un regim dictatorial. O temă de reflecție înainte de alegerile prezidențiale din toamnă.