
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Un studiu internațional și un raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România arată ponderea femeilor în sistemul educațional și explică motivele pentru care acestea ocupă cele mai multe posturi. La noi, în perioada 2019-2020, în școala primară femeile reprezentau 91% din personalul didactic, la gimnaziu 73%, iar în liceu, cu un procent în minus față de clasele V-VIII.
Cum a devenit mai comod să trimiți mesaje decât să vorbești efectiv la telefon, această abilitate a devenit mai valoroasă pe piața muncii. O americancă a înființat o firmă de consultanță să-i ajute pe angajații din Generația Z (născuți la finalul anilor 1990 și până în 2010) și pe Millenials (născuți între anii 1980 și până spre finalul anilor 1990) să-și depășească fobia de a vorbi la telefon, scrie Bussines Insider.