
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

Cei care lucrează în sistemul educațional știu că începând cu luna martie începe tăvălugul de evenimente specifice vieții școlii: simularea examenelor naționale, olimpiade, evaluarea la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, mișcarea personalului didactic. Și da, să nu uităm, înscrierea copiilor în clasa pregătitoare.
În aproape toate țările din Europa elevii și profesorii încep luna asta școala în clase. Prezența fizică este pe primul loc, ca să se evite pierderile de învățare. În contextul în care crește numărul cazurilor de COVID, varianta Delta a virusului a devenit principala amenințare și pentru copiii sub 12 încă nu s-a autorizat un vaccin, autoritățile au luat măsuri diferite de la țară la țară. Cum începe școala în România și în țări ca Franța, Italia, Spania, Germania, Austria și Marea Britanie? Școala 9 a pus laolaltă principalele reguli privind izolarea, orele online, purtarea măștii, distanțarea și ventilația.
Doar unu din zece copii înțelege ce citește, arată Raportul național de literație. 42% dintre elevii României însă nu pot să identifice personaje sau să extragă idei dintr-un text. Testările realizate de platforma BRIO au arătat că elevii din județele bogate nu au rezultate mai bune decât cei din zone vulnerabile. Dragoș Iliescu, specialist în măsurare psihologică și profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, a explicat pentru Școala 9 ce înseamnă un copil literat, adică alfabetizat funcțional, ce cauzează aceste rezultate și ce soluții există.