
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

Editorial. În fiecare an electoral, se reia aceeași lamentare: „tinerii nu vin la vot”. E o constatare aruncată superficial, fără să ne întrebăm cu adevărat de ce. De ce o generație crescută în democrație, conectată la lume și cu acces la informație, nu își exercită unul dintre cele mai fundamentale drepturi? Răspunsul nu e lipsa de interes, ci lipsa de context.
Pablo Pineda a obținut, în 1999, diploma de pedagog de la Universitatea din Málaga, Spania. Devenea astfel prima persoană din Europa cu sindrom Down care își încheia studiile universitare. Părinții l-au trimis de la început la școli de masă, însă până la liceu nu s-a lovit de prejudecăți, povestește el pentru Școala 9. Atunci, profesorii au votat dacă să-l primească sau nu în instituție. Nu aveau încredere că tânărul cu Down, o afecțiune cromozomială care se asociază și cu dizabilitate intelectuală, ar putea să se țină de liceu. În prezent, Pablo, 49 de ani, vorbește în companii despre integrarea socio-profesională a persoanelor cu dizabilități și joacă în filme.
La fiecare doi ani, rețeaua UNESCO Learning cities (Orașe care învață) se îmbogățește cu alte orașe alese pe sprânceană din toată lumea. În septembrie a fost acceptat și primul din România - Reșița. Asta înseamnă că va beneficia de bunele practici și experiența în politici publice a aproape 300 de municipalități din toată lumea. Școala 9 a vorbit cu Ildiko Pataki, consilier pentru Politici Educaționale la Primăria Reșița despre planurile orașului de a renaște din cenușa industriei oțelului prin educație.