
Greu de încadrat în tipare, pe alocuri filosoafă, vorbăreață. Elevă într-a zecea.

Să raporteze numărul la cantitate, să numere în concentrul 0-3, să învețe cuvinte noi, să le conștientizeze înțelesul și să le utilize în contexte diferite și adecvate, să poată fi atenți la activități timp de 15-20 de minute, să cunoască părțile corpului uman și anumite caracteristici ale anotimpurilor. Sunt o parte dintre achizițiile pe care trebuie să și le însușească un copil la finalul grupei mici la grădiniță. Ema Tănase, profesor pentru învățământul preșcolar, le spune părinților ce trebuie să urmărească la copiii lor pe parcursului primului an de grădiniță.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
Asta ne-am întrebat, într-o ședință pe WhatsApp, în anticiparea Zilei Internaționale a Scrisului de Mână, adică azi, 23 ianuarie. Și am făcut repede un Google Doc cu o listă de profesii care scriau mult și poate mai scriu și azi câte ceva. Apoi am scris ceva pe o hârtie, de mână, am pozat-o și am pus-o ca fotografie articolului. Frumoșii visători dintr-o lume a tastelor.