
Mihaela Michailov este dramaturgă, co-fondatoare a Centrului de Teatru Educațional Replika și profesoară de dramaturgie la UNATC „I.L.Caragiale”. A coordonat ateliere de teatru pentru copii și adolescenți în România și în străinătate. Piesele ei sunt traduse în bulgară, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, spaniolă. Este mama unui băiețel de 5 ani, care își dorește să trăiască într-o lume plină de pisici pistruiate.

Ca să ajungă din Afganistan în România cu mama și frații lor, Homaira, Fatima și Hadia au schimbat trei avioane. Respiră ușurate pentru că au plecat dintr-o țară în care pe stradă „nu știi cine trece pe lângă tine și dacă are o bombă”, însă au lăsat în urmă o parte din familie, la care se gândesc constant, mai ales acum că talibanii au preluat puterea. Aici au luat-o de la capăt ca refugiate și au aflat ce înseamnă bullyingul în școală și răutățile la locul de muncă. La 19 ani, Fatima lucrează full-time ca să-și ajute familia. Dar viața a început să li se contureze și aici: și-au făcut prietene și rămân senine cu privire la viitorul în țara adoptivă.
Au trecut 4 ani de când nu mai există teze. Adică acele mini-examene semestriale pe care le dădeau elevii de la gimnaziu în sus. Nu mai avem nici semestre, nici teze obligatorii. Ce-am pierdut și ce-am câștigat?
Ce rol mai au logica, latina și religia în educația elevilor? În contextul rediscutării arhitecturii curriculare pentru liceele din România revine pe agenda publică tema „umanioarelor”, discipline despre care teologul, diplomatul și scriitorul Teodor Baconschi spune că sunt temelia formării unui om. În volumul „Averea bunei educații”, fostul ministru de externe vorbește despre educația „junimii”, care are nevoie deopotrivă de aportul adus de „familie, Biserică și societatea civilă”, pe lângă anii de școală.