
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

REZOLVAT. Baletul nu e doar pentru fete, mașinile nu sunt doar pentru băieți, iar educația despre echitate nu transformă copiii în altceva, ci doar le dă voie să fie cine sunt - asta le-a tot repetat cercetătoarea Irina Ilisei în 2022, când a lansat, alături de mai multe autoare, ghidul egalității de gen, celor - puțini, e drept - care s-au opus manualului. Între timp, profesori din țară le trimit mesaje de mulțumire și le vorbesc despre câtă nevoie aveau de îndrumare pentru a nu mai perpetua printre elevii lor prejudecățile cu care au crescut.
Christopher Boyce, în prezent cercetător la Universitatea din Stirling, Scoția, a aflat ce înseamnă de fapt să fii fericit, după ce a renunțat la mediul academic. Munca lui nu-l mai împlinea, așa că în 2017 a lăsat-o temporar pentru o călătorie cu bicicleta spre micul regat Bhutan, din Munții Himalaya. Ce a înțeles pe drum despre fericire?
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.