
Când nu scriu cod, sunt pasionat de fotografie și vizual. Iubesc mersul pe două roți.

Abia am trecut în anul al treilea de facultate, dar pot avea lucrarea de licență gata într-o lună dacă vreau. Nu fiindcă sunt atât de silitor, ci pentru că știu să folosesc Google. Piața de ghostwriting în domeniul lucrărilor academice din România nici măcar nu se ascunde, este la vedere pe orice platformă de socializare și cu toate acestea, nicio autoritate nu pare să o combată. Am luat legătura cu mai multe firme care deja mi-au oferit primele capitole din lucrare, necopiate sau produse cu ChatGPT, pentru sume de la 850 la puțin peste 2.200 de lei. În spatele uneia dintre aceste firme nederanjate de autorități am găsit chiar un membru PNL dintr-o comună din Hunedoara. Două dintre paginile de Facebook care vindeau licențe au fost șterse după ce le-am spus că sunt jurnalist și anchetez fenomenul „shadow writing”.
Într-o școală din cartierul Ferentari, psihopedagoga Ana Vasile a implementat un model educațional inspirat din sistemul american care sprijină copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) sau pur și simplu pe cei cu dificultăți de învățare, care au rămas mult în urmă. Practic, a înființat un laborator unde copiii vin să lucreze în ritmul lor, să devină independenți în învățare ca apoi să țină pasul cu cei din clasa lor.
La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.