Bună tuturor şi bun venit la noul tău podcast preferat din toate timpurile! Când a început 2020, dacă ţi-aş fi spus că o să stai tot timpul acasă sau pe stradă doar cu masca, ai fi zis că am luat-o razna şi că este o glumă foarte proastă. Doar că nu e chiar aşa, este doar dorinţa tuturor adolescenţilor de a sta acasă în marea majoritate a timpului degeaba, doar cu mici modificări neprevăzute.
Noi suntem gazdele voastre, Andreea şi Diana, şi azi o să vă prezentăm părerea adolescenţilor după atâta timp de stat acasă.
„De n-ar fi fost pandemia”. Noi le-am dat începutul propoziţiei, iar ei au continuat. Spre exemplu, pentru unii a fost o perioadă de autocunoaştere, pentru alţii un an complet pierdut.
Acesta a fost un mic spoiler pentru ceea ce va urma.
„Dacă n-ar fi fost pandemia, acum aş fi fost în Austria la schi, aş fi avut balul bobocilor şi mi-aş fi cunoscut colegii în prima zi de şcoală, nu abia săptămâna asta.”
„De nu era pandemia, mi-aş fi susţinut concertul la Luxemburg, dar nu aş fi învăţat să cânt la chitară.”
„Pentru mine, pandemia a avut atât părţi pozitive, cât şi părţi negative. Începând cu părţile pozitive, am avut timp să fac ceea ce îmi place: să citesc, să mă uit la filme şi la documentare, însă părţile negative au fost şi ele prezente: nu am apucat să petrec foarte mult timp cu colegii mei pentru că ne-am cunoscut un singur semestru la şcoală, nu am mai ieşit atât de des cu prietenii pentru că au fost foarte multe restricţii.”
„De n-ar fi fost pandemia aş fi arătat cu totul diferit acum. Această perioadă de stat acasă şi de timp liber a avut un impact monumental asupra mea, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de vedere moral. Spun din punct de vedere fizic pentru că am reuşit să slăbesc 20 de kg şi a fost un scop de-al meu, iar prin intermediul pandemiei s-a adeverit. Din punct de vedere moral, mi-am alocat mai mult timp pentru dezvoltarea personală şi acum comunic mai bine, nu mai am anxietatea socială atât de accentuată. Da, în mare parte a fost o perioadă productivă pentru mine.”
De n-ar fi fost pandemia m-aş fi pierdut în persoanele din jurul meu. Sunt o persoana foarte sociabilă, iar asta înseamnă că cercul meu de prieteni e foarte larg. Pandemia m-a ajutat să reduc numărul oamenilor cu care vorbesc şi să realizez cu adevărat cine îmi e apropiat. Asta m-a ajutat foarte mult să cresc emoţional şi să realizez care sunt priorităţile mele în viaţă.
„Da, o întrebare destul de comună, pentru că cred că majoritatea dintre noi şi-a pus-o cel puţin o dată de-a lungul ultimului an. Ei bine, eu cred că am avut cel mai mult de suferit ca să zic aşa în urma acestei pandemii, întrucât eu cânt de zece ani la chitară şi alături de oamenii din formaţiile cu care cânt, ar fi trebuit să fiu deja pe cel puţin 20 de scene din toată ţara. Si, bineînţeles că toate concertele noastre s-au anulat şi noi am rămas doar cu visul nostru de a bucura oamenii cântând, complet neîmplinit.”
Cred că nu aş fi avut ocazia să fac foarte multe lucruri: nu mi-aş fi luat un câine, nu aş fi petrecut atât de mult timp cu familia, probabil aş fi profitat de clasa a X-a mult mai mult, dar nu te-aş fi întâlnit pe tine, Andreea, n-am fi făcut podcastul asta dacă nu era pandemia. Dar tu?
„Nu ştiu, situaţia mea nu a fost atât de roz pentru că festivalurile s-au anulat, anumite excursii nu au mai fost posibile cu prietenii, cu familia. Și a fost trist pentru că chiar le aşteptam cu mare nerăbdare, doar că în limita posibilităţilor, am schimbat planurile şi totuşi, nu pot să spun că m-am plictisit vara asta. Sunt mulţumiţă şi ştiu că vara viitoare o să compensez tot ce am ratat, şi restul clasei a X-a sper să o prind, din tot sufletul.”
Noi suntem Andreea şi Diana. Acesta este podcastul şi răspunsurile pe care vi le-am promis încă de la început. Vă pupăm şi vă mulţumim că ne-aţi ascultat.
