STUDIU Profesori, medici, polițiști, părinți și supereroi. La ce „profesii“ visează copiii la 5 ani

STUDIU Profesori, medici, polițiști, părinți și supereroi. La ce „profesii“ visează copiii la 5 ani

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat recent rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de copiii de 5 ani din SUA, Estonia și Anglia. Acesta a dezvăluit că modelele din familie și din cultură (povești, filme, desene) au un rol important în dezvoltarea aspirațiilor copiilor. Raportul mai arată că abilitatea de a citi și a înțelege un text în rândul copiilor de 5 ani este mai influențată de situația economică a familiei decât de faptul că sunt fete sau băieți. Adică sărăcia afectează mai mult capacitatea de învățare a unui copil decât genul.

27.03.2021

de Florinela Iosip

Tot mai multe cercetări arată cum creierul uman se dezvoltă „într-un ritm uimitor în primii ani ai copilului și se află la cele mai înalte niveluri de plasticitate decât în ​​orice alt moment din viața noastră“, se menționează în raport.


Astfel, miza cercetării a fost să arate în ce măsură copiii sunt influențați de stimulii externi, cum ar fi tipurile de interacțiuni pe care le au în familie sau la grădiniță.


Ce vor să se facă atunci când vor fi mari


Stereotipurile de gen încep să se contureze începând cu vârsta de 5 ani. Astfel, copiii mai mici nu au încă biasurile (prejudecăți la nivel mental) formate, a explicat Andreas Schleicher, directorul OECD pentru departamentul de educație, într-o prezentare recentă a datelor acestui raport. 


Întrebate ce vor să se facă când vor fi mari, primele 10 opțiuni ale fetelor au fost:

  1. profesoară
  2. medic veterinar
  3.  medic 
  4. coafeză
  5. polițistă 
  6. dansatoare
  7.  părinte
  8.  personaj de ficțiune (zâne, uncorni, sirene)
  9.  artistă 
  10. chef-bucătar.

 La băieți, primele 10 opțiuni au fost:

  1. polițist
  2. atlet
  3. pompier
  4. constructor
  5. profesor
  6. părinte
  7. personaj de ficțiune (super eroi ca Batman sau Superman)
  8. medic
  9. militar
  10. mai mare/bătrân

Faptul că rolul de părinte și de personaj de ficțiune sunt printre cele mai populare atât pentru fete, cât și pentru băieți, și pe poziții similare arată că indiferent de gen modelele din familie (părinți sau bunici) și din cultură (povești, filme, desene) au un rol important în dezvoltarea aspirațiilor copiilor.


Studiul mai arată că diferențele de aspirații în rândul fetelor și al băieților nu diferă semnificativ raportat la situația economică a familiilor. Șapte din primele 10 poziții erau la fel atât pentru fetele din familii avantajate, cât și pentru cele din familii dezavantajate. La băieți, șase din primele 10 poziții erau la fel indiferent de statutul socio-economic al acestora.


De aici rezultă, explică directorul OECD pentru educație, că între vârstele de 5 - 7 ani, copiii sunt mai conștienți de genul lor decât de statutul socio-economic. Cea de-a doua caracteristică devine mai puternică la nivelul percepției despre ei înșiși când se apropie de adolescență.


Iar dacă luăm în calcul primele 30 cele mai populare meserii în rândul fetelor, una din patru meserii este ocupată de femei în mod tradițional. În schimb, la băieți, din primele 30 cele mai atractive meserii pentru ei, una din două este ocupată în mod tradițional de bărbați. Asta înseamnă că fetele de 5 ani au o flexibilitate mai mare în a aspira la meserii care nu sunt asociate de regulă cu genul lor.


Alte concluzii ale studiului, pe scurt:


-În privința capacității de citire și înțelegere a unui text, se descurcă mai bine copiii din medii avantajate decât copiii săraci;

- Tot copiii din medile avantajate au scoruri mai mari la abilitățile sociale și emoționale comparativ cu copiii din mediile defavorizate;

- Pe de altă parte, capacitatea de a socializa este mai influențată de gen decât de mediul familial. La vârsta de 5 ani, a fi fată contează mai mult decât dacă provii dintr-o familie înstărită în privința capacității de socializare;

-Fetele au abilități emoționale și de învățare mai dezvoltate decât băieții;

-Abilitățile emoționale sunt legate de cele de învățare și de socializare. Cu cât copiii au mai puțină capacitate de a empatiza sau de avea încredere în copiii și adulții din jurul lor cu atât sunt mai predispuși să aibă dificultăți de învățare și de socializare;


-83% dintre copiii de 5 ani folosesc un dispozitiv digital măcar o dată pe săptămână; 

-Copiii din familii de imigranți au un comportament mai puțin social cât și mai puțină încredere față de oamenii din jurul lor decât ceilalți copii;


-Copiii care au părinți care se implică în activitățile de la grădiniță/școală și au cărți acasă au înregistrat scoruri mai mari în privința cititului, numerației, dar și în privința abilităților de socializare și emoționale;


Abilitățile sociale și emoționale la care face referire OECD sunt: identificarea emoțiilor, empatia, comportamentul prosocial, nivelul de încredere în oamenii din jur și comportamentul non-perturbator (exemplu: nu-i deranjează pe colegi sau pe profesori în timpul procesului de învățare). 


Scorurile mai mici ale abilităților sociale și emoționale au fost asociate cu dificultăți de învățare. - Raport OECD

Implicarea părinților poate să facă diferența

O implicare mai mare din partea părinților în viața copiilor determină o dezvoltare socio-emoțională pozitivă a celor mici. Copiilor care au vorbit cu părinții lor despre cum se simt le-a fost mai ușor să identifice emoțiile în alți oameni. 


Benefic pentru dezvoltarea copiilor este și dacă părinții fac jocuri de rol cu copiii lor, le citesc cărți, îi încurajează să practice un sport (inclusiv dansuri) sau se implică în activitățile educaționale de la școală, mai arată raportul.


„Copiii care participau la activități speciale de trei - patru ori pe săptămână au avut scoruri mai mari decât copiii care participau la aceleași activități zilnic“, mai arată raportul OECD. Însă există o excepție legată de citit: cu cât copilul citește mai mult, cu atât i se dezvoltă mai mult nivelul de înțelegere, abilitățile sociale și emoționale.


Copiii care au mers la grădiniță au abilități mai dezvoltate la citire și numerație


Dintre cele trei țări studiate, în SUA frecventarea grădiniței nu se face de către toți copiii: doar 51% dintre copiii de 3 ani sunt cuprinși în învățământul preșcolar.


Cercetarea arată că cei care au mers la creșă și la grădiniță au abilități mai bune la literație și la operațiile matematice.


83% dintre copiii de 5 ani folosesc un dispozitiv digital măcar o dată pe săptămână 

Majoritatea copiilor de cinci ani din studiu (83%) au folosit un dispozitiv digital cel puțin o dată pe săptămână și 42%  zilnic. 

Cu toate acestea, nu s-au demonstrat relații clare între utilizarea regulată a dispozitivelor electronice și dezvoltarea și abilitățile copiilor. În Estonia și SUA existat o relație pozitivă între frecvența utilizării dispozitivelor și abilitățile de flexibilitate mentală ale copiilor, dar nu și pentru cei din Anglia. De asemenea, au existat unele asociații pozitive între utilizarea dispozitivelor și nivelul de alfabetizare în Anglia și Statele Unite, dar nu și în Estonia.

Fetele au abilități emoționale și de învățare mai dezvoltate decât băieții


Legat de diferențele dintre băieți și fete, raportul a ajuns la mai multe concluzii. În privința capacității de învățare, fetele au un punctaj mai mare la literație (citirea unui text și înțelegerea acestuia).


În privința operațiilor matematice studiul nu a găsit diferențe semnificative între cele două genuri în urma sarcinilor atribuite copiilor. Totuși, părinții și profesorii chestionați spun că și în acest domeniu fetele se descurcă mai bine decât băieții.


Părinții băieților sunt de două ori mai predispuși să spună despre copiii lor că au probleme de învățare, cum ar fi întârzieri în vorbire sau dificultăți în interacțiunea cu alți oameni, față de părinții fetelor.


Totodată, fetele au demonstrat abilități ușor mai ridicate în privința capacității de „autoreglare“ decât băieții. Prin „autoreglare“, studiul se referă la capacitatea de controlare a impulsurilor, flexibilitatea mentală, preluarea de informații din memorie și concentrarea atenției pentru a gestiona gândurile și acțiunile. 


Fetele au arătat o mai mare capacitate și pentru a identifica emoțiile oamenilor din jur. În plus, părinții și profesorii lor spun că ar avea abilități de socializare mai dezvoltate decât băieții și că îi distrag mai puțin pe colegii lor de la procesul de învățare.


Copiii din familiile de imigranți au mai puțină încredere


Copiii din familii de imigranți, potrivit profesorilor acestora, au un comportament mai puțin social cât și mai puțină încredere în oamenii din jurul lor decât ceilalți copii. Totodată, ei au și o tendință mai scăzută în a-i deranja pe colegi sau pe profesori în timpul procesului de învățare. Rezultate asemănătoare au fost raportate de profesori și pentru copiii care vorbeau acasă o limbă diferită față de cea utilizată la școală. 


Cei din urmă au înregistrat scoruri mai scăzute nu doar la abilitățile socio-emoționale, ci și la competențele de înțelegere a unui text sau cele matematice. Asta arată că școlile trebuie să acorde mai multă atenție învățării în limba maternă pentru o mai bună dezvoltare a copiilor din rândul minorităților.

Foto Cover: Shutterstock

Florinela Iosip

reporter

Învață să cunoască oameni și să scrie din 2016. A lucrat la Realitatea TV, Adevărul și Libertatea, unde este reporter și acum. 

CUVINTE-CHEIE

studiu oecd raport copii meserii 5 ani personaje fete baieti copii saraci