
Andreea Zigu și Diana Tănase sunt eleve în clasa a X-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău. Fac amândouă parte din clubul de dezbateri și din Clubul Interact.

La Iași, există doi profesori care au pariat că literatura poate sculpta generațiile pe care ni le dorim mâine. Doi profesori care cred că lectura poate să le deschidă adolescenților lumi importante și să-i treacă prin experiențe necesare cu care să poată naviga prin viață. Nicoleta și Emil Munteanu, fondatorii revistei Alecart și organizatorii întâlnirilor omonime din cadrul Festival Internațional de Literatură și Traducere - FILIT, cred că aceste evenimente extra școală „sunt mai importante decât olimpiadele”. Crede și sistemul educațional românesc același lucru?
Copiii fără acces la școală, din cauza pandemiei, din Marea Britanie ar putea să piardă 40 de mii de lire sterline, fiecare, din totalul veniturilor cumulate de-a lungul vieții de adult. La mii de kilometri distanță, un director american își ia o slujbă la supermarket ca să își ajute elevii în risc de abandon din cauza pandemiei. Hong Kong este obligat să introducă propaganda venită de la Beijing în școli, în urma protestelor din 2019. Copiii din SUA învață în această lună despre istoria afro-americanilor. Experții din Noua Zeelandă cer reformarea curriculumului și o mai bună formare a profesorilor și directorilor.
Părinții își fac viză de flotant sau își închiriază apartamente ca să poată să își înscrie copiii în școlile mai bine cotate. Asta duce la supraaglomerarea lor. De pildă, în 1500 de școli din țară, 800 de mii de elevi învață în două schimburi. Există și 26 de școli în România în care se învață în trei schimburi. Jurnalista Școala 9 Florinela Iosip i-a întrebat pe reprezentanții partidelor politice prezenți la dezbaterea Societății Academice din România, dacă ei consideră că părinții ar trebui să aibă libertatea de a alege școala pentru copiii lor.