
Andreea Zigu și Diana Tănase sunt eleve în clasa a X-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău. Fac amândouă parte din clubul de dezbateri și din Clubul Interact.

Din când în când, deschid un volum de proză contemporană şi recitesc o povestire: „Grifonul”, de Charles Baxter. Un învățător se îmbolnăveşte, apare în locul lui o suplinitoare, apoi nimic nu mai e ca înainte: adunările au rezultate diferite de la caz la caz, cuvintele antipatice dispar din vocabular, Beethoven simulează surzenia, îngerii merg la concert (stau pe interval, unde nimănui nu i-ar trece prin cap să se uite după ei), George Washington… Piramidele… fotosinteza… Se deapănă istorii și taine, la un moment dat vine vorba despre un animal cu cap și aripi de vultur și corp de leu.
Antologia despre schimbări climatice, „The Climate Book/ Cartea despre Climă”, pentru care Greta Thunberg, 19 ani, a adunat vocile a 100 de scriitori, cercetători și activiști a primit atât recenzii favorabile, cât și negative. Ce lipsește, totuși, din eseurile celor care luptă pentru binele mediului?
Câți tineri își aleg în timpul facultății să urmeze un modul psihopedagogic? Am întrebat cinci mari universități din țară asta. Fruntașă este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași unde aproape 40% iau în calcul și o carieră didactică. Am vrut să știm și care sunt motivațiile studenților.