
Andreea Zigu și Diana Tănase sunt eleve în clasa a X-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău. Fac amândouă parte din clubul de dezbateri și din Clubul Interact.

„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…
Dacă ai peste 30 de ani, te amuză din când în când. Sau te scot din minți pentru că nu știi exact care e treaba cu ele. Când te prinzi, treaba se schimbă. Memele au ajuns un teritoriu de luptă între zoomeri și boomeri. Ne-am propus să căutăm pacea între generații și să facem lumină în subiect.
Vor mai multă libertate în alegerea lecturilor, în formularea opiniilor și în analiză literară. N-ar strica și niște gramatică, măcar la mate-info, unde înclinația spre logică și ordine i-ar ajuta. Asta mi-au spus patru elevi din familii cu rădăcini din Turcia, Grecia și Ucraina și Republica Moldova, într-o discuție despre bacalaureatul la limba și literatura română.