Andreea Zigu și Diana Tănase sunt eleve în clasa a X-a la Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău. Fac amândouă parte din clubul de dezbateri și din Clubul Interact.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Aruncăm la gunoi 11 mii de tone de încărcătoare în toată Europa. De zece ani, Parlamentul European a cerut Comisiei să prezinte o propunere pentru introducerea unui încărcător comun pentru toate telefoanele, care ar urma să fie votată de Parlamentul European și de Consiliul UE. De aici, industria are doi ani să se conformeze. Democrația e complicată, necesară și uneori greu de explicat. Drumul până la încărcătorul comun, un obiect mic, pe care îl găsim azi în orice casă, înseamnă alinierea voinței politice la nivelul tuturor celor 27 de țări membre și o lecție de politică europeană care nu se învață la școală.
Cum ajung cei care ar trebui să-i protejeze pe elevi să îi lovească sau să-i hărțuiască sexual? Și de ce e importantă, dincolo de sancțiuni, consilierea profesorilor agresivi, indiferent de forma violenței folosite la ore? Diana Vasile, psiholog și președintele Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), oferă răspunsuri într-un scurt interviu pentru Școala 9.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.