„Tinerii din orașul nostru sunt minunați – avem inclusiv o echipă de robotică, FTC WATT's UP, care a participat la concursuri în SUA –, dar nu au avut parte de susținere până acum”, spune Andrei Grecu, într-un interviu pentru Școala 9.
Postarea de pe Facebook a Elenei Lasconi în care îl prezenta din noua poziție de consilier al său a devenit virală și Andrei este încă uimit de reacțiile celor din jur. A făcut capturi la toate postările oamenilor care au scris despre el și l-au felicitat, a strâns toate știrile în care apare fotografia lui și a stat până noaptea târziu ca să răspundă la toate mesajele primite.
O postare pe Facebook, un e-mail și un CV stufos l-au adus la primărie
„Lansăm pagina de Facebook a Primăriei Câmpulung cu o provocare: iubești municipiul și vrei să contribui la a-i da o față nouă? Simți că valorile definite mai jos te definesc și ai dori să faci parte dintr-un colectiv care se aliniază lor? Atunci te rugăm să ne trimiți un mail”. Așa suna anunțul din noiembrie de pe Facebook prin care primăria voia să-și cunoască mai bine cetățenii.
Fără așteptări, Andrei a trimis și el CV-ul, pentru că „mă bag în seamă cu oricine și orice și încerc să fiu peste tot”. A fost chemat în biroul primarului și, după câteva discuții cu Elena Lasconi, a primit responsabilitatea care i se potrivește mănușă, crede el: problemele de tineret.
„Am venit aici ca să găsesc soluții pentru tinerii pe care îi reprezint. Am primit multe felicitări, dar au fost și oameni care au întrebat «al cui e copilul?». Al nimănui, sunt aici exclusiv datorită CV-ului meu”, spune el.
„Un tânăr de numai 20 de ani deștept, pasionat și activ în societatea civilă”, l-a descris primarul din Câmpulung Muscel pe Andrei, în postarea de pe Facebook, alături de un selfie cu el.
Tenis, teatru, debate, radio, poezie
Și CV-ul lui e plin de activități extrașcolare.
La 7 ani juca tenis de masă, la 10, mergea la concursuri prin toată țara. Când a ajuns la liceu, primul lucru pe care l-a făcut a fost să intre într-o trupă de teatru. S-a alăturat apoi clubului de debate al școlii.
Așa am descoperit cât de tare e să faci ceva extra pe lângă școală și mi-am dat seama că nu vreau să rămân un om mediocru și că vreau să fac cât mai multe lucruri.
Asta i-a deschis apetitul pentru voluntariat. A făcut în liceu tot ce era „extra”. „Eu mă băgam și fără să știu despre ce e vorba și mă descurcam cumva”, povestește Andrei.
În clasa a 11-a, a făcut voluntariat într-un centru de copii cu autism, apoi, împreună cu un ONG francez, a început să facă activități cu copiii dintr-un centru de plasament din oraș. A organizat festivaluri de muzică, crosuri caritabile și în ultimul an de liceu și-a descoperit pasiunea pentru poezie.
Se filmează, de multe ori, recitându-și poeziile, și postează clipurile pe pagina lui de Facebook. Pe Tik Tok a adunat o comunitate de 15.000 de urmăritori pentru care face scurte clipuri cu fun facts.
Până de curând a avut o emisiune la un post de radio local, iar recent a început un internship la o agenție de impresariere de artiști. Andrei este acum reprezentantul studenților în Consiliul facultății în care învață și membru în Uniunea Studenților din România, la departamentul de marketing și PR.
„Și voluntariatul este experiență”
Într-o societate în care un tânăr proaspăt ieșit de pe băncile facultății se învârte într-un cerc vicios - nu se poate angaja în domeniul studiat pentru că nu are experiență și nu poate aduna experiență pentru că nu se poate angaja -, Andrei Grecu este excepția fericită și exemplul că tinerii ar trebui lăsați să-și facă auzită vocea.
Nu are experiență de muncă, dar ăsta nu e un minus, crede el, pentru că a dobândit aptitudini și calități din activitățile de voluntariat în care s-a tot implicat încă din liceu, de la oamenii pe care i-a cunoscut, din pasiunile pe care și le-a dezvoltat, din modul în care rezolvă problemele studenților creând o punte între ei și profesori.
Îți deschide mintea foarte mult. Mie mi-a dat imaginea că nimic nu e imposibil, m-a determinat să continui și să nu-mi fie frică de un refuz. Am învățat că, dacă nu mă acceptă, e pierdea lor, nu a mea. Voluntariatul îți deschide perspective.
Din tot ce a făcut, Andrei a învățat câte ceva: disciplina, din sport, cum să te bucuri de micile plăceri ale vieții, din teatru, să fie fericit, de la radio, că poți face schimbări în bine prin cele mai mici gesturi, din voluntariatul cu copiii, la festivaluri, la diverse alte evenimente.
Ce vrea să facă pentru cei de vârsta lui
Câmpulung Muscel e un oraș mic, cu aproximativ 30.000 de locuitori. Tinerii au migrat în orașele mari, iar populația a îmbătrânit. „Nu prea ai ce face aici”, explică Andrei, care vrea să schimbe macazul și să-i aducă pe cei de vârsta lui înapoi în oraș.
Sunt 13 unități școlare în Câmpulung, inclusiv grădinițe, și un centru de educație incluzivă.
În Câmpulung sunt câteva ONG-uri mai mici, locale, inclusiv o filială a Lions Clubs, cea mai mare organizație de voluntariat din lume. De Crăciun, voluntarii Leo Club Câmpulung Leolution au confecționat decorațiuni din materiale reciclate și au strâns donații pentru familiile defavorizate, iar în urmă cu doi ani au pictat treptele din Parcul Ștefănescu. Tinerii vor să facă lucruri, să se implice, însă nu au fost niciodată susținuți în demersurile lor, spune el din propria experiență. În orașele mari precum Bucureștiul stau altfel lucrurile, punctează Andrei, pentru că sunt nenumărate asociații și ONG-uri de tineret care îi atrag pe elevi și studenți în activități și îi sprijină în a-și pune în aplicare ideile de proiecte.
„Am avut o întâlnire cu reprezentanții elevilor din Câmpulung referitor la burse, am zis că cel mai bine întrebăm elevii, ei sunt importanți în povestea asta. Erau șocați că cineva îi bagă în seamă. Trebuie să pornim o comunicare bună cu tinerii, să știe că în sfârșit sunt ascultați și că părerile lor contează”, explică Andrei.
Crede că ăsta este primul pas, să le arate că vocea lor chiar contează și că se pot implica. Pregătește deja o strategie la nivelul primăriei prin care își propune să dezvolte sectoarele care îi privesc direct pe elevi și studenți: educație, cultură și sport. Apreciază că are deschidere din partea oamenilor „mai mari” din instituție și toți se implică și vor să ajute.
Și-ar dori un parc de skateboard, un cinematograf, cursuri de time management și de ce nu, trasee de mountain bike și un târg de facultăți. Unele dintre aceste propuneri i-au venit chiar de la copii, fiindcă și-a făcut publică adresa de e-mail. Așteaptă în continuare și mai multe ca să le poată dezbate și așeza, punct cu punct, în proiect.
Nu știe exact care va fi primul proiect implementat, dar știe sigur că trebuie să înceapă cât mai curând.
„Astea nu sunt promisiuni. Nu pot face promisiuni”, ține să precizeze. „Spun ce visez eu la o zi după ce am ajuns aici. O să mă lovesc de multe bariere, sunt multe piedici la nivel legal. Realitatea e că nu se pot face toate deodată, am nevoie de puțin timp”.
Primul pas a fost deja făcut: conștientizarea. Muscelenii simt deja că sunt ascultați, spune Andrei.
Frustrările tinerilor ignorați
Elena Lasconi a trecut din presă în administrație publică locală. Andrei plănuiește să facă invers și își vede viitorul în jurnalismul radio, după ce își încheie treaba la primărie.
Înainte de Facultatea de Comunicare de la SNSPA a vrut să dea la Drept.
Visam să schimb lumea îmbrăcat la costum. Mi-am dat seama însă că pot schimba lumea și neîmbrăcat la costum. Pot să inspir oamenii din jurul meu și îmbrăcat într-un tricou și blugi. La radio.
Pentru asta are nevoie însă de susținere. Or, e dificil când ai 20 de ani și unii oameni din jurul tău, din generații vechi, te descurajează prin gândirea lor.
„Cel mai greu mi se pare să-i convingi pe toți că scopurile tale sunt nobile. E greu și cu mentalitatea. Suntem generația deschisă, dar și în generația noastră sunt multe probleme și sunt tineri neinteresați de nimic, în general, și e greu să le schimbi mentalitatea. E greu să-i faci pe toți să se implice. Nu să-i obligi, ci să-i faci să se implice pentru că așa e bine.”
