
Fostă viitoare jurnalistă, face desene animate și ne-animate și încă nu s-a hotărât ce vrea să fie când o să crească mare. Portofoliu

Mai puțin de o treime dintre cercetătorii lumii sunt femei, arată un raport recent al UNESCO. România depășește numai cu puțin procentul, dar fetele care au participat luna trecută la Bucharest Science Festival, în București, sunt hotărâte să crească cifrele. La 12-13 ani, meșteresc deja roboți pe care îi programează să facă diverse sarcini, știu de câte lămâi este nevoie ca să încarci un telefon și au mai multe informații despre viața subacvatică decât un documentar TV.
Antologia despre schimbări climatice, „The Climate Book/ Cartea despre Climă”, pentru care Greta Thunberg, 19 ani, a adunat vocile a 100 de scriitori, cercetători și activiști a primit atât recenzii favorabile, cât și negative. Ce lipsește, totuși, din eseurile celor care luptă pentru binele mediului?
Patru profesoare dintr-un sat mic din județul Olt vorbesc despre România și ce încă le face să se simtă mândre că locuiesc aici. Sunt dezamăgite de multe, de politicile publice care vin în sistem peste noapte, de lipsa resurselor și a viziunii. Dar pentru toate a rămas un punct care încă le luminează: oamenii. Oamenii care le-au format și oamenii mici pe care îi formează ele acum: „Vreau să-i văd pe copii oameni mari. Să-i văd realizați.”