
Fostă viitoare jurnalistă, face desene animate și ne-animate și încă nu s-a hotărât ce vrea să fie când o să crească mare. Portofoliu

Triști, stresați, obosiți. După doi ani de pandemie, elevii români simt că au o mai mare nevoie de înțelegere din partea profesorilor. Nu doar programul de la școală îi epuizează pe copii și adolescenți, mulți se implică și în activități de voluntariat, în proiecte sau au hobby-uri cronofage, astfel că sunt în priză și 10-12 ore pe zi. Școala 9 a vorbit cu psihoterapeuta Madeleine Negoiță despre cum poate un program bine structurat să îi ajute pe elevi.
Mihail Stănescu este student în ultimul an la Electronică, în cadrul Politehnicii din București. A început să participe la concursuri încă din clasele primare, iar interesul pentru competiții nu l-a părăsit nici acum, considerându-le cu totul o experiență educațională: cunoști competitori din toate țările, o nouă cultură și emoțiile competiției te modelează. La cea din Tunisia, de pildă, evaluatorii veneau incognito la standul lor. „Cineva cu un proiect mai puțin calitativ, dar care știe să își vândă povestea iese pe plus”, crede Mihail, care a povestit pentru Școala9 ce îl motivează să se implice în astfel de activități.
Antonia Pup, coordonator advocacy la Societatea Academică din România și fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, a realizat pentru Școala 9 o analiză a articolelor din legea educației în vigoare care au fost modificate, cu toate că erau inițiative foarte bune. Alte articole n-au fost aplicate niciodată, cum este înființarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a Platformei școlare de e-learning care ar fi fost extrem de utile în perioada școlii online.