
Fostă viitoare jurnalistă, face desene animate și ne-animate și încă nu s-a hotărât ce vrea să fie când o să crească mare. Portofoliu

Luana Martin, 37 de ani, a creat un boardgame pe care profesorii îl pot folosi la clasă pentru a le explica elevilor migrația și noțiuni de protecția mediului.
În timp ce părinții de la sate au început să caute școli în orașele apropiate pentru copiii lor și zeci de unități de învățământ de la țară își pierd personalitatea juridică fiindcă nu mai au elevi, în comuna Mihai Viteazu din Cluj lucrurile stau invers. Elevii care plecaseră să învețe la școli din Turda, oraș la 6 kilometri distanță, s-au întors în comună. Școala a devenit o atracție și pentru copiii din comunele învecinate, dar și pentru cei de la oraș, astfel încât acum are cu 20% mai mulți elevi în catalog. Daniela Arion, directoarea școlii, povestește cum a ajuns aici.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.