
Vicepreședintă și directoare de comunicare ALIAT pentru Sănătate Mintală, Coach la Clinica ALIAT București.

Continuăm seria de interviuri „Scriitori de manual”, prin care intermediem întâlniri între cititorii noștri și autorii români ale căror texte se găsesc în cărțile școlare. Săptămâna aceasta l-am întrebat pe Dan Coman, profesor de filosofie la Colegiul Național „Liviu Rebreanu” din Bistrița, poet și romancier, despre orele de mate și română de când era elev și despre primele iubiri din adolescență. La liceul sportiv, unde a predat după facultate, și-a adaptat metoda și a creat o strategie pentru un meci de fotbal în care Platon și Aristotel jucau în atac. Elevii de-a VIII-a pot citi două texte de-ale lui în manualele de română ale editurilor Corint și Art.
Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.
12 ani de școală și cinci de facultate, 17 ani legați cu aceeași rutină: eu într-o bancă, în fața mea profesorul. Am 56 de ani și de 28 de ani sunt profesoară în învățământul special (dintre care trei ani în Statele Unite, unde am lucrat cu elevi de liceu cu dizabilități de învățare). Ce mi-a rămas din cei 17 ani sunt câteva episoade, nu multe, în care am fost surprinsă, uimită, scoasă din zona de confort. Astăzi, când discutăm încrâncenat despre o nouă lege, eu mă întorc mai mult către profesorii care m-au format. Nu au fost atât de mulți. Putem astăzi să aducem mai mulți astfel de oameni în sistem?