România este, la nivel mondial, țara cu cea mai mare cantitate de alcool consumată anual, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Avem o cultură a consumului de alcool, care, iată, se vede și în statistici, pe care îl asociem cu mai toate evenimentele din viața noastră, fie ele pozitive sau negative. Iar sărbătorile de iarnă creează un context în care alcoolul este consumat în cantități peste medie și „fără perdea”, la majoritatea evenimentelor sociale și de familie, la care adolescenții sunt spectatori sau, din contră, părtași la acest comportament. Care, în cazul copiilor și tinerilor, nu doar că este interzis de lege, dar poate fi foarte periculos pentru dezvoltarea lor și chiar îi poate predispune la ceea ce nu-și dorește nimeni când începe să consume: dependența.
Cum gestionăm așadar provocarea de a ne simți bine de Sărbători și a ne bucura de momentele petrecute împreună, de conexiunea care stă la baza unei vieți (nu doar mintale) sănătoase, dar conștienți de „elefantul” din cameră – consumul de alcool în rândul adolescenților? Am pregătit, alături de colegi psihologi și psihoterapeuți de la Clinica ALIAT București, un mic ghid util pe această temă, pentru adulții, părinții care sunt responsabili, în definitiv, de sănătatea celor mai mici, care se confruntă cu tentații sporite de consum de alcool și alte substanțe în această perioadă.
Românii, consumatori de top în lume
Consumăm cea mai mare cantitate de alcool pur/cap de locuitor/an din toată lumea – 16.99 litri de alcool pur, în populația de peste 15 ani, de trei ori peste media globală (5.5 litri), potrivit celui mai recent studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) - The Global Information System on Alcohol and Health (GISAH) din 2024, pe baza datelor colectate în 2019.
Ca termen de comparație, 10 g de alcool pur se regăsesc într-o bere mică de 330 ml, într-un pahar de vin de 125 ml sau într-un shot de tărie de 40 ml.
Suntem mari consumatori de alcool în comparație cu restul statelor, o arată și cifrele, având în spate o tradiție de lungă durată la acest capitol și o cultură care nu doar tolerează, dar și încurajează asta, mai ales în contexte de sărbătoare, la aniversări sau la mesele cu prietenii și familia de Crăciun și de Revelion, asociate nu de puține ori cu excese.
Astfel, adolescenții pot percepe această asociere ca fiind ceva normal, iar consumul excesiv ca fiind parte a tradiției, dar și o metodă de a se integra sau o condiție pentru a se simți bine, văzând asta la adulții din jurul lor. Mai ales dacă în familie nu au loc în mod obișnuit, în afara acestor momente de exces, discuții oneste și deschise cu ei despre consumul de alcool și riscurile la care se expun ei, ca minori, dacă încep să consume.
Peste 82% din elevii români de 16 ani au încercat alcool
Asta în condițiile în care ultimul studiu european ESPAD din 2020, care evaluează comportamentele de consum al elevilor de 16 ani, indică o creștere clară a apetenței pentru consum și diversificare și, mai periculos, o scădere a vârstei de debut. Potrivit acestei cercetări, 82% din elevii români au spus că au băut alcool, cu 5% mai mulți față de studiul din 2015 și peste media europeană de 79%, pe care am depășit-o și la consumul de alcool în ultima lună (52% față de 47%).
Băieții consumă mai mult decât fetele (86% versus 79%). În ceea ce privește consumul ocazional excesiv (5 sau mai multe băuturi la un eveniment), așa-numitul „binging”, care are loc și în astfel de perioade, mai mult de o treime din copiii de 16 ani au declarat că li s-a întâmplat cel puțin o dată în ultima lună.
Și la consumul de alcool de la vârste mici (13 ani sau mai puțin) suntem peste media europeană – 36% față de 33%, inclusiv la procentul elevilor care au ajuns să se intoxice cu alcool – 7% față de media de 6.7%. Iar aceste statistici nu surprind schimbările care au avut loc după pandemia de COVID-19, despre care există deja semnale că a afectat în sens negativ sănătatea mintală a adolescenților și a generat creșteri ale consumului.
Psiholog: întârziați cât puteți debutul consumului de substanțe
Dacă în cazul adulților, există gândirea critică și au deja dezvoltată zona din creier responsabilă de luarea deciziilor corecte, în cazul copiilor și tinerilor riscurile sunt însă mari o dată expuși la tentația de a consuma alcool și alte substanțe, pentru că în cazul lor creierul nu a ajuns încă la dezvoltarea completă. Această expunere, de multe ori timpurie, dublată de presiunea socială, care are o mare greutate în adolescență, și accesul mai facil la alcool în această perioadă, crește riscul ca ei să experimenteze sau chiar să dezvolte un comportament de consum problematic.
„Studiile arată că debutul timpuriu al consumului de alcool este asociat cu un risc mai mare de a dezvolta dependență la vârsta adultă și de a suferi consecințe grave asupra sănătății fizice și mentale. Cu cât începe mai devreme o adicție, cu atât va fi mai puternică, mai lungă și mai greu de oprit”, explică Viorel Roman, psiholog clinician și psihoterapeut la Clinica ALIAT București, de asemenea Director Executiv la Asociația ALIAT pentru Sănătate Mintală. Anul acesta, alături de alți specialiști ALIAT, Roman a susținut mai multe ateliere pentru părinți și profesori, în care a explicat cu fiecare ocazie de ce este esențial să fie amânat cât mai mult timp debutul consumului de alcool și tutun în rândul copiilor.
Iată câteva din motivele cheie menționate:
- Creierul uman se dezvoltă până în jurul vârstei de 25 de ani. Cu cât întâlnește mai devreme substanțe sau comportamente adictive, riscul de a dezvolta dependență crește de 5 ori.
- 9 din 10 persoane care suferă de dependență de substanțe încep să consume înainte de a împlini 18 ani, din păcate.
- Adolescenții care încep să consume substanțe înainte de vârsta de 15 ani au un risc de 4-6 ori mai mare de a dezvolta o dependență, comparativ cu cei care încep după 21 de ani, potrivit National Institute on Drug Abuse - NIDA.
De ce încep adolescenții să consume?
Dar de ce sunt tentați minorii să consume alcool (sau alte substanțe ori jocuri de noroc)? Psihologul Viorel Roman a explicat câteva dintre cauzele debutului precoce: anturajul, curiozitatea ori plictiseala, presiunea negativă a prietenilor, anxietatea, depresia, timiditatea sau alte probleme de sănătate mintală, cum ar fi ADHD, tulburarea obsesiv compulsivă sau o posibilă psihopatie, probleme în familie (divorț, deconectarea de părinți, comunicarea dificilă), traumele, accesul facil la alcool, dar și promovarea consumului ca fiind cool și acceptarea socio-culturală.
Cum se poate ajunge la adicție
Specialistul a explicat că există un spectru al adicției, care arată cum poate evolua în timp: de la etapa „nu consumă”, la încercări de consum (din curiozitate, pentru că văd în jur și asta fac și colegii), apoi consum ocazional, de la care se poate ajunge însă la consum problematic (care le afectează starea fizică și de spirit, situația școlară etc.) și chiar la dependență.
Recomandări pentru părinți
Așadar, dincolo de a seta ei înșiși un model sănătos pentru copii, cum ar fi să nu consume alcool de față cu ei sau să nu le ofere chiar ei „să guste” alcool, e important ca părinții să comunice deschis și onest cu cei mici despre ce e bine și ce nu, și să stabilească limite sănătoase, menite să îi protejeze de fapt.
„Părinții au rolul de a ghida și de a modela comportamentele și valorile corecte pentru copiii lor. Ca părinți, trebuie să stabilim limite și să oferim îndrumare, ajutându-i pe copii să învețe ce este corect și ce este greșit, și să dezvolte abilități și comportamente sănătoase. Deși este important să ne ascultăm și să încurajăm deschiderea și comunicarea cu copiii noștri, este esențial să stabilim și să menținem autoritatea ca părinți, pentru a-i ghida și a-i îndruma în mod adecvat. O relație de prietenie poate fi o parte a relației părinte-copil, dar trebuie să fie întotdeauna echilibrată cu autoritatea și responsabilitatea părintească”, arată psihologul Viorel Roman.
Setați un exemplu personal bun
- Nu promovați consumul în exces și nu oferiți să „guste” alcool copilului sau adolescentului;
- Organizați întâlniri de familie la care nu se consumă alcool;
- Părintele nu conduce mașina chiar dacă a consumat „doar” un pahar de alcool;
- Părintele modelează strategii sănătoase de relaxare și o gestionare sănătoasă a stresului, nu cu alcool;
- Părintele nu glorifică consumul de alcool (povești din tinerețe, „amuzante”);
- Este în regulă să avem și să exprimăm așteptări ferme ca adolescentul să nu fumeze/bea, chiar dacă noi, adulții, facem asta – creierul copilului este încă în dezvoltare și afectarea lui este mult mai puternică.
„În final, decizia de a permite sau interzice consumul de alcool sau tutun în casă este o alegere personală pentru fiecare familie și trebuie să fie analizată cu atenție, luând în considerare toate riscurile și beneficiile implicate. De asemenea, este important ca părinții să discute deschis cu adolescenții lor despre alcool și să le ofere educație și sprijin pentru a face alegeri sănătoase și responsabile în legătură cu consumul de alcool”, conchide Viorel Roman.
Alternative sănătoase în familie
La rândul ei, psihologul Ramona Costescu, psihoterapeut la Clinica Aliat București și Președintele ALIAT ONG, susține importanței asumării acestui rol de responsabilitate și monitorizare „sănătoasă” din partea părinților și a adulților cu rol de ghidaj în viața copiilor. Și, mai presus de atât, „adulții sunt primii care să ofere un exemplu pozitiv”.
Pentru a-i proteja pe adolescenți și a preveni riscurile unui consum de alcool și alte substanțe de către tineri în perioada sărbătorilor, părinții pot lua o serie de măsuri, arată Costescu:
- Planificarea timpului liber: ajutați tinerii să își organizeze activitățile, oferindu-le predictibilitate și alternative constructive, cum ar fi gătitul împreună, decorarea casei, participarea la târguri de Crăciun sau vizionarea de filme, mersul în vizite la familia extinsă, invitarea unor prieteni acasă și stabilirea unei serii de activități împreună, precum board games etc, care pot reduce tentația de a consuma alcool.
- Conectare, conectare și mai multă conectare: petreceți timp de calitate împreună, într-un mod plăcut pentru adolescenți. Dați-le timp și spațiu să se implice în planurile de sărbători, colaborativ. Rămâneți conectați emoțional cu copiii voștri. Ascultați-le preocupările și discutați despre presiunile sociale pe care le resimt, pasiunile, interesele, visurile și prieteniile lor lor. Ascultați activ: privindu-i în ochi, punând uneori întrebări deschise legate de emoțiile, comportamentele și nevoile lor, fiind curioși. Nu este acum timpul de morală sau critică, există riscul de a evita pe viitor discuțiile intime.
- Prevenție prin discuții deschise: alegeți-vă cu atenție momentul și abordați subiectul consumului de alcool sau/și al altor substanțe. Aflați ce știe despre efectele consumului, dar și despre consumul său, fără să criticați și fără să îi faceți să se simtă rușinați sau vinovați. Discutați mai degrabă despre riscurile asociate consumului de alcool și alte substanțe, despre riscul mixării lor, despre motivele pentru care se începe de obicei consumul sau pentru care se depășesc limitele, despre nevoile adolescentului. Normalizați nevoile, emoțiile, nu și comportamentul. Ajutați-i să dezvolte o gândire critică față de comportamentele de risc, prin ridicarea de întrebări, informare/documentare, prin propria observație, prin proiectarea într-un viitor apropiat și cum alegerile prezente îl vor influența. Este o abilitate ce va rămâne pe viață cu ei.
- Stabilirea unor limite clare: nu vă temeți sa fiți fermi. Protecția, siguranța copilului este mai importantă decât să vă perceapă că pe un părinte-prieten. Explicați clar așteptările și limitele privind consumul de alcool și alte substanțe, negociați ce simțiți că este în regulă pentru copil. Discutați despre ieșirile cu gașca (unde merg, cu cine, menținut contactul cu ceilalți părinți, stabilirea orei de întoarcere etc.). Folosiți aplicații de control parental, fără să vă ascundeți de ei. Fiți atenți la mediile în care copiii voștri petrec timpul și discutați despre pericolul influenței prietenilor nepotriviți. Fermitatea nu înseamnă autoritate care pedepsește, ci atitudine sigură, blândețe și empatie în ton, înțelegere față de nevoile sale, chiar și atunci când transmiteți limitele.
- Monitorizarea semnelor de risc: atenție la schimbările bruște în comportamentul tinerilor, cum ar fi izolarea sau tristețea. Fiți aproape de ei. Găsiți momentul potrivit pentru a vă conecta, fără insistențe și intruzivitate. Vorbiți-le despre îngrijorările voastre și oferiți spațiu în relație pentru a vă împărtăși trăirile lor. Da, adolescența necesită răbdare și atenție deosebită.
- Crearea unui mediu fără tentații: încercați să nu faceți din alcool un element central al sărbătorilor în familie. Evitați consumul de alcool în fața lor și situațiile declanșatoare.
„De sărbători, tentațiile pot fi mai mari, dar cu sprijin, planificare și implicare, părinții pot contribui semnificativ la prevenirea consumului de alcool și de alte substanțe în rândul tinerilor. Este important să fim atenți la semnalele de alarmă, să oferim prezență și să încurajăm alegeri sănătoase, pentru a transforma această perioadă într-un timp al bucuriei și al reconectării”, spune psihologul Ramona Costescu.
Sfaturi pentru adolescenți – cum să evite consumul de alcool și să prevină situații periculoase?
- Cunoaște-ți motivele pentru care ai fi tentat să consumi.
- Pregătește-te si propune-ți în mod deliberat să nu consumi. Gândește-te la modul în care dorești să răspunzi și să te comporți atunci cand vei primi invitația de a consuma. Exersează NU-ul. Îți va crește încrederea.
- Înconjoară-te preferabil de oameni care nu consumă alcool.
- Să ai alternative. Dacă ești la o petrecere unde se consumă alcool, optează pentru băuturi non-alcoolice sau adu-ți propria băutură cu tine.
- Fii tu o influență pozitivă, încurajează-i pe cei din jur să se distreze fără a se folosi de alcool.
- Dacă totuși bei, limitează cantitatea și bea multă apă între băuturi.
- Dacă un prieten își pierde cunoștința, sună la numărul 112!
- Dacă te simți rău, sună un părinte să vină să te ia.
- Aveți grijă unul de altul și nu lăsa în urmă un prieten/ă care a băut.
