Zsuzsanna Kacso este specialist în construirea păcii și transformarea conflictelor, cu experiență în zone tensionate din Cambodgia, Nepal, Transnistria sau Iordania. Într-un interviu pentru Școala 9, aceasta explică ce elemente folosite în zonele tensionate ale lumii pot fi folosite și în soluționarea conflictelor din sala de clasă. Potrivit acesteia, e nevoie de o abordare globală, nu doar în sistemul educațional: „Școala nu are cum să ajungă la toată familia. Poți să educi un copil, dar copilul stă la școală X ore. Restul orelor le petrece cu familia și în comunitate.”
Elevii ucraineni refugiați învață în școlile din România fie ca audienți, situație în care doar asistă la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați și fără să primească note, fie ca elevi înmatriculați. În această a doua situație, ei primesc note și sunt evaluați la fel ca elevii români. În niciuna dintre ele nu vor avea studiile recunoscute în țara lor natală pentru că Ucraina nu are încă un cadru legal pentru asta.
Anul școlar viitor este structurat pe cinci module de învățare și cinci vacanțe. România era printre țările cu cel mai mic număr de zile de școală din Europa – 165 și cu o vacanță de vară generoasă, timp în care elevii uitau mult din materie. Din toamnă, elevii vor merge cu zece zile în plus la școală. Andreea Eșanu, expertă în educație și directoarea executivă a Coaliției pentru Educație, explică părțile bune ale noii structuri și atrage atenția cu privire la provocări: profesorii vor trebui să refacă planificările și să își regândească modul de evaluare.