
Ovidiu Bădescu este profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița și profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Științe ale Educației, unde predă cursurile de „Matematica și Didactica predării matematicii”, și la Centrul Universitar UBB din Reșița, Departamentul de Științe ale Educației, unde predă cursul de „Strategii de dezvoltare a gândirii critice”. Când nu e la școală cu elevii, rezolvă pentru ei exerciții și probleme pe canalul său de YouTube, „Mate pentru toți”. A creat platforma Edu for Life, unde a adunat o comunitate de zeci de profesori și învățători care oferă meditații gratuite copiilor.

„Îmi era constant frig și vara țineam geaca pe mine, îmi cădea părul, respiram greu”, descrie Alessia, 19 ani, reacțiile corpului ei după o perioadă în care n-a mâncat mai nimic. Adolescenta are tulburări de alimentație de aproape șapte ani și încă încearcă să-și răspundă la o întrebare importantă: de ce a vrut să slăbească? Pentru acest articol din seria Școala 9 „Cum te simți”, despre sănătate mintală a adolescenților, am vorbit și cu Raluca Chișcu, psiholog și psihoterapeută specializată în astfel de tulburări la Universitatea Oxford.
În al treilea an de facultate, Teodor Teleagă, 21 de ani, încă încearcă să recupereze bazele care i-au lipsit după 12 ani de școală în România.
În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.