
Ovidiu Bădescu este profesor de matematică la Colegiul Național „Traian Lalescu” din Reșița și profesor asociat la Universitatea de Vest din Timișoara, Departamentul de Științe ale Educației, unde predă cursurile de „Matematica și Didactica predării matematicii”, și la Centrul Universitar UBB din Reșița, Departamentul de Științe ale Educației, unde predă cursul de „Strategii de dezvoltare a gândirii critice”. Când nu e la școală cu elevii, rezolvă pentru ei exerciții și probleme pe canalul său de YouTube, „Mate pentru toți”. A creat platforma Edu for Life, unde a adunat o comunitate de zeci de profesori și învățători care oferă meditații gratuite copiilor.

Anul trecut, la prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie pentru Juniori, organizată în România, Ministerul Educației a creat o situație contradictorie: s-a lăudat public cu performanțele lotului român, dar a premiat doar jumătate. Problema este semnalată de mama unuia dintre elevi, care consideră că autoritățile l-au discriminat pe copilul ei.
Telefonul a devenit extensia noastră. Nu se mai pune problema în ce scop este el folosit, căci orice am face, tot la el ne întoarcem - sunăm, trimitem mesaje, căutăm informații, îl folosim pentru jocuri, vizionat clipuri, seriale, ba chiar a devenit un instrument pentru muncă. Astfel, oriunde ne-am uita, toată lumea are un telefon. Și asta de la vârste fragede. Dar cum ne impactează acest lucru în timp?
Dacă participi la evenimente artistice și faci sport sunt șanse crescute să previi declinul cognitiv, o caracteristică a unor boli precum Alzheimer. La fel de mult contează ce educație ai primit până la 26 de ani și în ce domeniu lucrezi. Așa sună rezultatele unui studiu al Academiei Americane de Neurologie, unde sunt explicați pașii cercetătorilor care au urmărit cum au evoluat peste 1.000 de persoane pe parcursul a 60 de ani.