
Raluca Nagy este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a contribuit cu eseuri la majoritatea revistelor culturale din România şi cu proze scurte la diverse antologii. A publicat romanele premiate „Un cal într-o mare de lebede” şi „Teo de la 16 la 18” (Editura Nemira, 2018 respectiv 2021). De un an locuiește din nou în Japonia unde este cadru didactic la Hokkaido University şi Hokkaido International School.

În anul 2000, o mică țară nordică lăsa cu gura căscată o lume întreagă cu rezultatele elevilor săi la mate. Finlanda a devenit o senzație globală, loc de pelerinaj educațional. Deși rezultatele elevilor săi la PISA au mai dat înapoi, rămâne întrebarea: ce fac finlandezii în școlile lor așa bine? Am discutat despre asta cu Ari Pokka, creator de politici publice în educație și director la cea mai mare școală gimnazială din Finlanda.
O mamă împinge scaunul rulant al fiicei sale de 18 ani la școală, la meditații și în escapadele la mare ale colegilor de liceu.
În această săptămână, elevii de clasa a VI-a au susținut evaluarea națională. Urmează cei de clasa a IV-a și apoi cei de clasa a II-a. Nu vor primi note în catalog, nu se fac clasificări ale elevilor în urma rezultatelor, nu trebuie făcute ore de meditații înainte, cum se practică la clasa a VIII-a și la Bac. Rezultatele le primesc părinții și cadrele didactice care pot realiza apoi un plan individualizat de învățare. Profesorul Bogdan Cristescu, director în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, adică instituția care a gândit și implementat aceste examene, a explicat pentru Școala 9 ce ar trebui să știe un copil la final de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce sunt atât de importante aceste testări.