
Raluca Nagy este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a contribuit cu eseuri la majoritatea revistelor culturale din România şi cu proze scurte la diverse antologii. A publicat romanele premiate „Un cal într-o mare de lebede” şi „Teo de la 16 la 18” (Editura Nemira, 2018 respectiv 2021). De un an locuiește din nou în Japonia unde este cadru didactic la Hokkaido University şi Hokkaido International School.

Georgia Elliott-Smith este inginer specializat pe mediu și activistă, director general la Element4, companie de consultanță în sustenabilitate din Marea Britanie. Georgia lucrează alături de echipa ei pentru a crea soluții sustenabile în ceea ce privește construcția de clădiri și dorește să facă orașele mai responsabile din punct de vedere ecologic și social. Oferă chiar și strategii pentru țări, prin care acestea să fie mai prietenoase cu mediul. Georgia dorește să intre și în politică pentru că a observat, de când este activistă, rolul important al politicienilor în acest sector.
Aproape unu din patru copii de clasa a VIII-a nu are competențe minime în domeniul matematicii și al științelor. De exemplu, nu pot calcula diferența de temperatură dintre două orașe, a explicat pentru Școala 9 Dragoș Iliescu, președintele Școlii Doctorale de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea din București. Instituția a publicat recent raportul de analiză a rezultatelor de la testările TIMSS (The Trends in International Mathematics and Science Study) 2019.
Studenții de la Științele Educației au început deja să învețe cum să susțină o lecție online. Iar lecție online nu înseamnă „să vorbesc eu de nebun, ca profesor, o oră întreagă, în fața clasei. Fac mai puțin ca profesor și dirijez mai mult învățarea lor”. Asta este opinia profesorului universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor, de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București. Specialistul vorbește pentru Școala 9 despre nevoia ca profesorii să își crească abilitățile de a se adapta la neprevăzut. E o întoarcere la alfabetul emoțiilor. Cam așa cum sunt învățați și copiii de către părinți ce să facă în situații noi.