Raluca Nagy este antropologă şi scriitoare. Din 2005, a contribuit cu eseuri la majoritatea revistelor culturale din România şi cu proze scurte la diverse antologii. A publicat romanele premiate „Un cal într-o mare de lebede” şi „Teo de la 16 la 18” (Editura Nemira, 2018 respectiv 2021). De un an locuiește din nou în Japonia unde este cadru didactic la Hokkaido University şi Hokkaido International School.
Greva din educație s-a terminat pentru moment. Adică a fost suspendată, nu a încetat. Este o distincție esențială. Pe parcursul grevei, au existat multe discuții cu privire la ce înseamnă de fapt o grevă, dacă protestatarii sunt plătiți, ce e legal și ce nu. Mai mult, ce se întâmplă când cei care protestează nu se mai înțeleg, cum a fost recent când o parte dintre profesori au continuat greva. Iată 10 întrebări și răspunsuri legate de grevă în România.
„Ni se spune să privim fiecare lecție ca pe o lecție de limbă”, spune Clara Fiorentini, profesoară la Marino Institute of Education din Dublin. De la sperietura din 2010, când țara sa căzuse în clasamentul PISA, sistemul educațional s-a mobilizat ca niciodată, s-a uitat cu lupa la cum e folosit timpul la ore și a făcut ca programa tuturor disciplinelor să se învârtă în jurul literației și numerației.
Profesoara de engleză Teodora Trișcă, de la Liceul Tehnologic din Lechința, Bistrița-Năsăud, vrea ca în fiecare anotimp să aducă pe cineva care să facă cu elevii activități care nu sunt în orar: teatru, programare pe calculator, arte marțiale. Persoana interesată va locui timp de o lună în sat, va fi plătită și va face activități atât cu copiii care nu au parte de activități ca cei de la oraș, cât și cu profesorii lor.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.