
E absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și face un master în producție audio-video. Capturează oameni prin obiectiv, lucrează la un site de muzică și scrie poezii.

Suntem în punctul în care asigurarea calității în învățământ, și în învățământul superior, riscă să devină un slogan, consideră profesorul univ. dr. Ioan Ianoș, de la Facultatea de Geografie a Universității din București. El a oferit publicației Școala 9 o amplă analiză despre ceea ce înseamnă universitatea românească modernă și criteriile de promovare. E o critică a actualelor aranjamente universitare, e un text esențial ce poate genera o polemică. Aceasta este prima parte.
Elevii de clasa a XII-a au susținut astăzi simularea la examenul de bacalaureat. Elevii de la profilul Uman, la primul punct au avut o serie de cerințe pe baza unui fragment la prima vedere, din „L-am cunoscut pe Liviu Repreanu”, de Vasile Tițescu. Al doilea subiect le-a cerut să comenteze un fragment din poezia „Versuri”, de Tudor Arghezi. „Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinți relația dintre două personaje dintr-un basm cult studiat”, a fost a treia cerință. Elevii de la Real au avut și ei la ultimul punct tot basmul - caracterizarea lui Harap-Alb. Profesoara de limba română Beatrice Simion a analizat subiecte și a dat și exemple de cum puteau fi rezolvate.
În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.