
E absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și face un master în producție audio-video. Capturează oameni prin obiectiv, lucrează la un site de muzică și scrie poezii.

Stagii de practică pentru elevi în țară și străinătate și burse săptămânale, cursuri pentru profesori și un proiect de educație ecologică. Toate aceste programe cu fonduri europene de 700 de mii de euro sunt în desfășurare la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc. Liceul are laboratoare moderne și un simulator de vânătoare care l-au transformat într-unul dintre cele mai râvnite din zonă. La cârmă este directoarea Alina Cuciurean care fără să fi făcut cursuri de antreprenoriat, a învățat că nu poți aștepta mereu „să primești de sus”.
Sunt elevă în clasa a XII-a și mă pregătesc pentru Bac. În timp ce răsfoiam manualele și lista ce cuprinde operele de studiat – 18 la uman, 13 la real – am observat ceva care m-a deranjat profund: niciuna dintre aceste opere nu e scrisă de o femeie. M-am întrebat, de ce lipsesc vocile feminine din ceea ce ar trebui să fie o reflecție completă a literaturii române? M-am hotărât să nu mă mulțumesc doar cu întrebarea, ci să caut un răspuns. Așa a început cercetarea mea.
Aurora Liiceanu, 79 de ani, scriitoare și specialistă în psihologie, povestește despre doamna Klug, profesoara sa de engleză din liceu, pe care a reîntâlnit-o peste ani și a cunoscut-o, în sfârșit, în afara orelor de la școală. Acea profesoară reușea să ducă de mână elevele într-o lume a poeților englezi care nu apăreau în manuale. În schimb, profesoara de română, o doamnă cu părul făcut sărmăluțe, era dură, deloc creativă și obișnuia să le critice lucrările. Nu lăuda pe nimeni.