
E absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și face un master în producție audio-video. Capturează oameni prin obiectiv, lucrează la un site de muzică și scrie poezii.

Decoruri din banii strânși la spectacole, repetiții „prin subsoluri” și chetă pentru costume – așa arată o parte din culisele A.C.T. Bacău, o trupă de teatru independent unde liceenii învață ce înseamnă solidaritatea pe scenă și dincolo de ea. I-am întâlnit la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Național de Teatru Tânăr Ideo Ideis.
După opt ani într-o corporație, Liviu-Gelu Drăghici a intrat în învățământ, așa cum visa din facultate. Le predă economie liceenilor săi din Ploiești și îi evaluează diferit: ia 10 la el cine respectă un set de 12 reguli pe care le prezintă la început de an școlar. Printre care prezența, ținuta business la ore, să vadă o listă de filme și să citească anumite cărți, să își țină contabilitatea cheltuielilor. Pe cei mai buni îi trimite în vacanța de vară, pe banii lui, la mare. În afara școlii, profesorul este și cântăreț de muzică populară și scrie poezii despre fotbal, talente care l-au ajutat să pună materia pe versuri rap.
Cine nu știe celebra și amuzanta, dar și trista poveste a omului leneș portretizat de Ion Creangă? Omul care era atât de leneș încât, atunci când o femeie bogată și miloasă vrea să-l scape de spânzurătoarea spre care-l duceau sătenii, refuză posmagii oferiți de aceasta, pentru că i se pare prea greu să și-i înmoaie singur. Cu adevărat, nu știm o parabolă mai elocventă pentru a ilustra ultima limită a lenei. Sau a delăsării. Grozavă povară!