
E absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării și face un master în producție audio-video. Capturează oameni prin obiectiv, lucrează la un site de muzică și scrie poezii.

După doi ani de la începutul pandemiei, a fost ridicată starea de alertă. Asta înseamnă că restricțiile nu mai sunt în vigoare. Ceea ce devenise noua normalitate, masca purtată la interior, ratele de incidență a îmbolnăvirii care dictau deschiderea școlilor, toate se vor transforma într-o ciudată amintire. Doar că școala românească dă semne că se va întoarce la aceleași metehne pe care le știam și analizam încă de dinaintea pandemiei. Tot în acești ani, autoritățile s-au angajat să ia mai multe măsuri pentru digitalizarea școlii, dar toate au rămas doar declarații.
Când am intrat în Europa, această localitate din Iași era numită „polul sărăciei din UE”. Elevii de aici care terminau școala generală erau o excepție. Asociații și oameni s-au mobilizat și anul ăsta, la 18 ani de Europa, 9 dintre elevii de-a opta din Crucea au luat peste 5 la simularea Evaluării Naționale.
În matematica școlară, problemele cu text sunt pline de limbaj abstract sau reduse direct la ecuații. Biografiile cercetătorilor și geneza ideilor se rezumă la nume date unor teoreme și formule. Când și, mai ales, de ce am încetat să ne spunem povești la matematică?