
Idealistă în căutare, cu dor de teren, veșnic cu prea multe taburi și întrebări deschise.

În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.
Adriana Ioana Bârcean este profesoară de engleză și de franceză în Orăștie. Caută întotdeauna să predea prin metode inedite în fața elevilor ei și să aducă vorbitori nativi care să se întâlnească online cu elevii la ore. Cu alte cuvinte, încearcă să facă orele atractive „ca pe TikTok” pentru aceste „generații care se plictisesc ușor”. A observat în ultimii ani un interes crescut pentru învățarea unei limbi străine, dar și un fenomen îngrijorător: romgleza, pe care o vorbesc copiii și părinții deopotrivă.
Elevi care vorbesc, pun muzică și deranjează orele online sau care din contră, stau cu camera video închisă și joacă jocuri pe calculator. Sunt printre provocările școlii online și când între profesor și elevi este un ecran, și regulile de disciplină trebuie adaptate. Școala 9 a întrebat-o pe specialista în educație Anca Petrescu, prodecanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, cum se poate menține disciplina când nu te afli fizic în sala de clasă. Experta crede că sub nicio formă un elev nu trebuie scos de la oră. Există însă „breakout rooms”, camere virtuale separate unde copilul poate primi diferite sarcini.