
Idealistă în căutare, cu dor de teren, veșnic cu prea multe taburi și întrebări deschise.

Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.
Nina și Mircea Nedea, profesori de biologie, pregătesc de zece ani copii din medii defavorizate, care își doresc să ajungă medici, pentru a susține examenul de admitere la Facultatea de Medicină. Fac asta de zece ani și, în acest timp, echipa s-a îmbogățit și cu profesori de fizică și chimie. Cu toții s-au angajat la o misiune pentru țară, având în vedere că, anual, din universitățile de medicină românești ies puțin peste 14 mii de absolvenți, mai puțin de jumătate decât numărul celor care termină o specializare în afaceri, drept sau administrație. România este una dintre țările europene cu cel mai mare deficit de cadre medicale pe cap de locuitor - cu 2,9 medici la mia de locuitori.
La fiecare doi ani, rețeaua UNESCO Learning cities (Orașe care învață) se îmbogățește cu alte orașe alese pe sprânceană din toată lumea. În septembrie a fost acceptat și primul din România - Reșița. Asta înseamnă că va beneficia de bunele practici și experiența în politici publice a aproape 300 de municipalități din toată lumea. Școala 9 a vorbit cu Ildiko Pataki, consilier pentru Politici Educaționale la Primăria Reșița despre planurile orașului de a renaște din cenușa industriei oțelului prin educație.