
Idealistă în căutare, cu dor de teren, veșnic cu prea multe taburi și întrebări deschise.

REZOLVAT. Cu 1 miliard de euro pus la bătaie din PNRR pentru dotarea laboratoare și cu diverse proiecte din sectorul ONG care au dotat școlile în ultimii ani, ne-am întrebat cât de mult contează asta în rezultatele elevilor. Ne-am uitat printre licitațiile publice să vedem ce achiziții au făcut școlile în ultimul an, dar am vorbit și cu specialiștii din proiectul Științescu, care de zece ani au lucrat cu profesori la firul ierbii pentru proiecte din domeniul STEM.
172 dintre cele în jur de 1100 de școlile particulare s-au transformat de la începutul anului școlar în afterschool ca să poată funcționa în continuare. Cel mai mare număr de școli, 89, au cerut modificarea codului CAEN al activității firmei în luna noiembrie când tot învățământul a trecut online, potrivit datelor Registrului Comerțului, solicitate de Școala 9.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.