
Idealistă în căutare, cu dor de teren, veșnic cu prea multe taburi și întrebări deschise.

În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.
În 2019, doar 140 de mii de elevi, 4,6% din total, erau înscriși la opționalul „Educație pentru Sănătate“. Cum educația sexuală nu poate ajunge la ei prin intermediul școlii, Asociația SECS a lansat Myra, prima aplicație mobilă în limba română de acest gen. Mai ales că 86% dintre români accesează internetul de pe un smartphone. Myra se adresează în special tinerilor peste 15 ani din mediile dezavantajate și cuprinde informații despre relații, violență sexuală, metode de contracepție, menstruație, boli cu transmitere sexuală, sarcină, fertilitate și igienă.