Idealistă în căutare, cu dor de teren, veșnic cu prea multe taburi și întrebări deschise.
Unii profesori își fac elevii să se rușineze când greșesc, convinși că așa îi stimulează să învețe. Elevii, în special cei de școală primară, își pierd de fapt motivația în astfel de momente, spune, într-un interviu pentru Școala 9, Dorina Stamate, psihoterapeută care lucrează inclusiv cu adolescenți și copii. A avut la terapie, de exemplu, o fată de clasa a III-a care refuza să-și mai facă temele pentru că învățătoarea îi rupea paginile în clasă.
La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Profesor de istorie și conferențiar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Dan Lazăr, a făcut o analiză a învățământului din perioada comunistă. El însuși a început facultatea în comunism și absolvit-o în democrație. Dan Lazăr este și doctor în Istorie contemporană și cercetător acreditat al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Se ferește să tragă o concluzie în alb sau negru la întrebarea „a fost școala de mai bună calitate pe vremuri?” Fiindcă nu ar reprezenta „un adevăr convenabil majorității”. Și totuși, ce-a fost bun și ce nu?
