
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
Pete Moorhouse este sculptor la bază, dar de 25 de ani își ia pasiunea asta și o duce în grădinițe. El însuși educator, Moorhouse îi învață pe copii cum să construiască obiecte din lemn și cum să folosească și alte materiale în combinație cu lemnul, de exemplu piese lego sau textile. „Cred că este atât important să le oferim copiilor această autonomie și libertate pentru a-și dezvolta ideile”, spune Pete Moorhouse, într-un interviu pentru Școala 9.
Mai multe fotografii personale ale Emiliei Șercan au fost sustrase dintr-un dosar al poliției și au ajuns pe mai multe site-uri. Jurnalista făcuse plângere fiindcă a primit mai multe amenințări după ce a demonstrat plagiatul premierului Nicolae Ciucă. Ultimul mesaj, primit pe Facebook, era cu fotografiile care apoi au ajuns pe internet. Ziarista a denunțat public acțiunea de compromitere și 160 de profesori universitari, jurnaliști și scriitori, printre care Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu, au semnat un apel de solidarizare cu Emilia Șercan. De ce tace însă întâiul profesor al țării?