Luna martie este plină de evenimente de toate felurile. Începutul primăverii ne reamintește că mai sunt trei luni până la bacalaureat, că simularea bate la ușă, dar și că ziua devine mai lungă, fapt ce ne încurajează să fructificăm timpul pe care îl avem la dispoziție.
Primul articol s-a axat pe perioada Antichității în spațiul carpato-danubiano-pontic. Al doilea a făcut trecerea spre Evul Mediu, perioada de formare a statelor medievale românești (Moldova, Valahia și Transilvania) și a trecut în revistă câțiva domnitori remarcabili din toate cele trei principate.
În acest articol vom face o trecere importantă de la Epoca Medievală la cea Modernă. Cuvântul modernitate poate părea puțin dificil, dar pe scara timpului ne referim la o perioadă de dezvoltare relativ rapidă, marcată de revoluții, descoperiri și o nouă percepție asupra omului. Principala amenințare a țărilor române este încă reprezentată de Imperiul Otoman, însă Imperiul Rus și cel Habsburgic încep să se afirme puternic, făcând din spațiul nostru zona de intersecție a trei imperii cu interese în Balcani.
Vom da startul săptămânii cu proiectele politice care au format România.
P.S. Proiectele politice = documente elaborate de români, ce cuprindeau propunerile și dorințele acestora privind organizarea lor politică.
Proiectele politice din perioada 1701-1850
Sarcina ta în acest moment este să înțelegi cum a arătat România pe hârtie, înainte ca ea să devină o realitate.
Voi trece în revistă o serie de proiecte politice pe care ar trebui să le iei în considerare în această perioadă:
- Secolul XVIII - include reformele impuse de Imperiul Habsburgic în Transilvania și de Fanarioți în Moldova și Valahia, Proiectele Boierești de la Focșani (1772), Kuciuk-Kainargi (1774), Șiștov (1791) și Iași (1792), Scrierile Școlii Ardelene etc.
- Prima jumătate a secolului XIX - Reforme și legi implementate sub conducerea fanariotă în Moldova și Valahia și cea habsburgică în Transilvania, documentele Revoluției lui Tudor Vladimirescu (1821), Constituția Cărvunarilor (1822), Regulamentele organice (1831/32), Osăbitul act de numire a domnilor românilor (1838), documentele Revoluției pașoptiste etc.
Mă voi opri asupra unor documente foarte importante ca să le analizăm împreună puțin - documentele Revoluției de la 1848:
1. Petițiunea-proclamațiune (27 martie) a lui Vasile Alecsandri din Moldova;
2. Proclamația de la Islaz (9 iunie) a lui Ion Heliade Rădulescu din Țara Românească;
3. Petițiunea Națională de la Blaj (3 mai) a lui Simion Bărnuțiu din Transilvania.
Aceste documente au sculptat forma Revoluției pașoptiste prin prevederilor lor care cereau reformarea sistemelor învechite, existente pe atunci în principate.
Proiectele politice din perioada 1851-1918
Anul 1859 are o însemnătate aparte pentru noi, românii. Mai jos voi detalia procesul de formare al Micii Uniri și proiectele politice scrise în acea perioadă:
Între anii 1853-1856 are loc Războiul Crimeei, care se termină cu înfrângerea Rusiei în fața Turciei. La finalul războiului are loc Congresul de Pace de la Paris. Mișcarea unionistă românească profită de acest moment pentru a aduce în discuție problema unirii Principatelor, fapt ce duce la formarea Adunările Ad-Hoc în 1857, ce au ca scop consultarea populației românești cu privire la ideea de unire.
La Conferința de la Paris din 1858, românii prezintă cererile Adunărilor Ad-Hoc: autonomie, neutralitate, conducerea să revină unui prinț dintr-o domnie vestică a Europei și cel mai important, unirea Principatelor Valahia și Moldova sub numele de ROMÂNIA.
Unirea este acceptată cu condiția ca fiecare principat să își aleagă un domn.
Ce fac românii?
Nu scria nicăieri că domnul Valahiei trebuie să fie diferit de domnul Moldovei. Astfel, la data de 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei, iar la data de 24 ianuarie 1859, același Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Valahiei. Astfel, se realizează Mica Unire.
Tot în această perioadă regăsești reformele lui Alexandru Ioan Cuza: reforma religioasă, reforma armatei, reforma agrară etc.
Domnitorul Cuza este înlăturat de la conducere în 1866, anul în care Carol I ajunge la conducerea României și este scrisă și prima Constituție - Constituția din 1866.
Acestea fiind spuse, este timpul pentru un salt spre Marea Unire, unde există următoarele precizări:
La data de 27 martie 1918: Sfatul Țării de la Chișinău votează unirea Basarabiei cu România.
La data de 15 noiembrie 1918: Congresul General al Bucovinei hotărăște unirea acesteia cu Regatul României.
La data de 1 decembrie 1918: Marea Adunare Națională a României de la Alba Iulia adoptă rezoluția de unire a Transilvaniei și a celorlalte teritorii românești (Crișana, Banat, Maramureș) cu România.
Prin unirea tuturor teritoriilor românești lua naștere STATUL NAȚIONAL ROMÂN (ROMÂNIA MARE).
România și Criza Orientală
Criza orientală = Tendința marilor puteri (Rusia și Austria) de a elimina dominația otomană din Balcani.
În cadrul Crizei Orientale au loc mai multe războaie între Imperiul Rus, Imperiul Habsburgic și Imperiul Otoman. În urma lor, au loc tratate de pace în cadrul cărora se iau în discuție schimbări teritoriale între cele trei imperii. Unele tratate ne afectează direct și pe noi fiindcă în perioada respectivă teritoriul românesc se afla sub suzeranitate străină.
Tratatele de pace și prevederile lor sunt foarte importante. Acestea sunt încheiate la Karlowitz (1699), Passarowitz (1718), Belgrad (1739), Kuciuk-Kainargi (1774), București (1812), Adrianopol (1829), Paris (1856), Paris (1858).
Un eveniment extrem de important pentru noi din timpul Crizei Orientale este Războiul de Independență (1877-1878), câștigat de români și încheiat cu Tratatul de la San Stefano, iar mai apoi reafirmat prin Congresul de la Berlin.
România în Primul Război Mondial (1914-1918)
Primul Război Mondial a fost o confruntare între două alianțe politico-militare: Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Imperiul Otoman) și Antanta (Rusia, Marea Britanie, Franța și aliații lor).
România a petrecut doi ani în neutralitate (1914-1916), iar în 1916 a ales să intre în război de partea Antantei. S-au început demersurile pentru intrarea României în război și au fost semnate Tratatul de Alianță și Convenția militară cu puterile Antantei. În anul 1917, România obține și marile ei victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz. Finalul războiului găsește România în tabăra câștigătoare. Astfel, hotărârea regelui Ferdinand a dus la formarea României Mari în 1918.
România în perioada 1918-1945
În perioada interbelică (1918-1939), România intră în alianțe cu scop defensiv, precum Mica Înțelegere sau Înțelegerea Balcanică.
Al Doilea Război Mondial este evenimentul care pune capăt perioadei interbelice. Conflictul are loc între 1939-1945 și este marcat de confruntarea dintre Puterile Axei (Germania, Italia, Japonia și aliații lor) și Națiunile Unite (URSS, Marea Britanie, SUA și aliații lor).
Traseul României din Al Doilea Război Mondial (1939-1940) este destul de zbuciumat. Primul an România rămâne în neutralitate. În perioada 1940-1944, România luptă alături de puterile Axei, iar în ultimul an luptă împotriva Axei, alături de Aliați.
România se află în partea învingătorilor la finalul războiului, dar este considerată un stat pierzător pentru cei patru ani în care a luptat alături de Puterile Axei. Prin tratatul de la Paris (1947), România pierde Bucovina și Basarabia în favoarea URSS, dar recuperează Transilvania. După terminarea războiului, România intră în sfera de influență sovietică.
Felicitări pentru că ai ajuns până aici! Dacă vrei să rămâi informat cu privire la BACALAUREATUL LA ISTORIE, îți recomand să mă urmărești și pe pagina de Instagram istoriecugabi. Acolo vei găsi mai multe tips & tricks la istorie!
De asemenea, mă poți găsi și alături de amicii mei de la Start în Bac, o platformă educațională, fondată de Alexandru Ciurea și centrată pe nevoile elevilor care susțin examenul de bac. În prezent oferă meditații la mai multe materii: română, biologie, geografie și desigur, istorie! De curând chiar am pus în vânzare flashcarduri cu materia structurată pentru Bacalaureatul la istorie! Sunt niște puncte de reper pentru tine, pe care le-am sintetizat foarte simplu și schematic, și pot fi comandate pe startinbac.
Pauza publicitară a luat final și revenim la ce ar trebui să faci în luna aprilie. Din punctul meu de vedere, aprilie este simbolul primăverii, prin urmare, lecțiile nu pot fi mai prejos! Vom discuta despre marile regimuri totalitare ale secolului XX, care acum mai puțin de 100 de primăveri dictau felul în care funcționa politica în Europa.
Prima săptămână din aprilie este chiar dedicată perioadei de înflorire:
Democrația din secolul XX
Trecem în revistă marile democrații ale Europei din secolul trecut: Franța, Marea Britanie, Elveția, Belgia, Olanda etc.
În România regăsim principii democratice precum drepturile și libertățile cetățenești și separarea puterilor în stat, în Constituția din 1866 și cea din 1923.
Mergem și un pas mai departe și menționăm regimurile autoritare ale lui Antonia Salazar în Portugalia și Francisco Franco în Spania. Cu ocazia asta, îl amintim și pe Carol al II-lea și regimul său autoritar din perioada 1938-1940.
Regimurile totalitare ale secolului XX
A doua săptămână ne poartă înspre Europa Centrală, unde regăsim regimurile totalitare din Italia și Germania.
Fascismul a apărut în anul 1922, în Italia, odată cu preluarea puterii de către Benito Mussolini. Fasciștii sprijină violența, războiul și militarismul pentru a transforma societatea. Regimul fascist este ultranaționalist, punând accent pe amintea gloriei mărețului Imperiu Roman.
Nazismul este regimul care îl identifică la conducerea Germaniei pe Adolf Hitler. În 1933, Hitler este numit cancelar al Germaniei, moment în care începe transformarea țării. Odată cu preluarea puterii în mâinile sale, începe o puternică industrializare a Germaniei, sunt puse bazele sistemul de opresiune și intră în vigoare legile antievreiești. În 1938, Germania anexează Austria. Hitler a mai luat și alte teritorii din Polonia, Cehoslovacia și a creat un stat mult mai puternic, dar mai divizat.
A treia săptămână ne poartă spre o zonă mai cunoscută nouă - estul Europei.
Comunismul în Rusia
În 1917, Vladimir Lenin organizează Revoluția Bolșevică și preia controlul puterii în Rusia. El pune bazele regimului comunist, bazându-se pe doctrina sa, numită marxism-leninism. Partidul
Comunist preia puterea treptat, iar Rusia devine URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste).
Perioada definitorie a comunismului rusesc este cea care a urmat, a lui Iosif Stalin (1924-1953). Stalin începe Marea Teroare în Rusia, lichidând orice formă de opoziție, pentru a-și asigura puterea și a-și consolida regimul. Rusia iese învingătoare din Al Doilea Război Mondial, URSS-ul devine o mare putere, iar regimul comunist se răspândește în estul Europei, ajungând și la noi.
Să vorbim puțin despre comunismul de la noi
Ultima săptămână ne aduce acasă, unde vorbim despre regimul comunism ajuns la noi, în România. Regimul comunist de la noi urmează cu fidelitate, mai ales la început, traseul regimului sovietic.
Puterea statului se află în mâinile Partidului Unic - Partidul Comunist Român (pe atunci denumit Muncitoresc). Începe colectivizarea, dispare separarea puterilor în stat, apar cenzura și cultul personalității, este practicată propaganda politică și educația orientată spre partid.
Acestea fiind spuse, am ajuns la final! Lunile martie și februarie te-au purtat prin mai multe secole (XVII-XX) și te-au adus foarte aproape de perioada în care ne aflăm acum. Mai rămâne un lucru de făcut. Să ne uităm rapid la un exercițiu care pune deseori probleme, anume punctul de vedere (SUBIECTUL II, Exercițiul 5).
Punctul de vedere este compus din două părți: punctul de vedere și argumentele cu care să susții punctul de vedere.
Poți începe cu o formulă precum:
„Un punct de vedere este….”
„Din punctul meu de vedere, ….”
„Consider că…” (pe aceasta o recomand cel mai puțin)
După ce ai enunțat punctul de vedere, folosește-te de sursă pentru a-l susține în felul următor:
„Susține acest punct de vedere cu următoarea informație din text - citat din sursă”.
„O altă informație care susține punctul de vedere este - citat din sursă”.
Desigur că poți folosi și alte forme de redactare a acestui exercițiu. Aceasta este o variantă. Simte-te liber să o personalizezi cum ți se potrivește ție!
Succes!
Dacă te-a ajutat acest articol, te aștept să ne cunoaștem și pe Instagram.
BAC PLANNER by Școala 9:
- Ce să înveți în noiembrie și decembrie la Română, 20 noiembrie - 22 decembrie
- Ce să recapitulezi la matematică în noiembrie și decembrie, perioada 27 noiembrie - 22 decembrie
- În decembrie, învață despre cum s-a format poporul român, la istorie, perioada 4 decembrie - 24 decembrie
- Cum să scrii cel mai bun eseu la subiectul al III-a?, perioada 12 ianuarie - 16 februarie
- Un prof de matematică îți explică funcțiile, ecuațiile și operațiile cu matrici, perioada 15 ianuarie - 16 februarie
- Treci prin materia de istorie cu Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân și statul român în Evul Mediu, perioada 15 ianuarie - 16 februarie
- Să învățăm poeziile: de la George Bacovia la Nichita Stănescu, perioada 26 februarie - 26 aprilie
- Recapitulare la matematică: polinoame, integrale, volume elementare, perioada 26 februarie - 26 aprilie
- Cum să scrii corect argumentarea la istorie? Despre România modernă și secolul XX, perioada 26 februarie - 26 aprilie
- Cum scrii corect un text argumentativ la română și la ce să fii atent la subiectele I și II?, perioada 6 mai - 30 iunie
- Ultima recapitulare, cu teste de matematică rezolvate integral, perioada 7 mai - 30 iunie
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
