
Gabriela Nedelcu este profesoară de istorie și se ocupă, în paralel, și cu pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat. Crede că istoria este o poveste care s-a scris singură, dar al cărei final depinde de noi. După trei ani de matematică și informatică în liceu, s-a mutat la filologie doar ca să dea bacul la istorie, pentru că au atras-o secretele și poveștile ei. Ele s-ar pierde fără un povestitor, așa că vrea să fie ea cea care le dă mai departe.

În funcție de instituția de învățământ, profil, profesori, un elev din România poate petrece chiar și patru-cinci ore pe zi rezolvând teme. Asta la capătul a unei zile de școală de alte cinci-șase ore. Un ordin de ministru din 2016 spune că temele pentru acasă nu trebuie să depășească două ore pe zi. O sută de elevi între 14 și 19 ani au răspuns la un chestionar realizat de Școala 9. Am aflat că munca suplimentară acasă este considerată necesară de adolescenți, dar n-ar strica să fie într-o cantitate mai mică.
Anul trecut, la prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie pentru Juniori, organizată în România, Ministerul Educației a creat o situație contradictorie: s-a lăudat public cu performanțele lotului român, dar a premiat doar jumătate. Problema este semnalată de mama unuia dintre elevi, care consideră că autoritățile l-au discriminat pe copilul ei.
Zece adolescente din comuna Frâncești, județul Vâlcea, au învățat de la bibliotecara Mariana Bărbulescu cum să aibă mai multă încredere în ele. Au învățat să aibă atitudine civică și că pot lupta pentru nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Așa că s-au mobilizat și s-au dus în fața autorităților pentru a le cere să facă un parc și la marginea comunei. „Fetele mele”, le alintă Mariana Bărbulescu. Sunt doar o mică verigă din Girl Power Network, proiect al Fundației Progress. O rețea a fetelor puternice din rural pe care bibliotecarele de la sat le ajută să-și depășească piedicile.