
Gabriela Nedelcu este profesoară de istorie și se ocupă, în paralel, și cu pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat. Crede că istoria este o poveste care s-a scris singură, dar al cărei final depinde de noi. După trei ani de matematică și informatică în liceu, s-a mutat la filologie doar ca să dea bacul la istorie, pentru că au atras-o secretele și poveștile ei. Ele s-ar pierde fără un povestitor, așa că vrea să fie ea cea care le dă mai departe.

Am spus de mai multe ori că, cel mai probabil, zece cărţi bine alese, bine citite şi bine asimilate ar fi suficiente pentru a construi o bază teoretică solidă pentru un (viitor) profesor. Aşa că mi s-a cerut să le spun pe nume şi voi proceda ȋn consecinţă.
Am vorbit cu profesori de istorie ca să aflăm cum predau revoluția din 1989, în contextul în care justiția și societatea încă dezbat ce s-a întâmplat acum 30 de ani.
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.