
Gabriela Nedelcu este profesoară de istorie și se ocupă, în paralel, și cu pregătirea elevilor pentru examenul de bacalaureat. Crede că istoria este o poveste care s-a scris singură, dar al cărei final depinde de noi. După trei ani de matematică și informatică în liceu, s-a mutat la filologie doar ca să dea bacul la istorie, pentru că au atras-o secretele și poveștile ei. Ele s-ar pierde fără un povestitor, așa că vrea să fie ea cea care le dă mai departe.

Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
În această săptămână, cel puțin 22 de copii au murit în bombardamentele din Fâșia Gaza și în atacul armat din Rusia. În restul lumii, marea dificultate rămâne pandemia, iar în jurul ei se învârt multe decizii. Marea Britanie renunță la măștile în clasă, în timp ce Spania le păstrează. Un studiu recent al Universității Cambridge ne învață cum să-i ajutăm pe copii, prin programa școlară, să rezolve în viitor probleme ca încălzirea globală.
În al treilea an de facultate, Teodor Teleagă, 21 de ani, încă încearcă să recupereze bazele care i-au lipsit după 12 ani de școală în România.