Timp de 3 ani am fost la profilul de matematică-informatică, până când am decis să fac o schimbare. Și ce schimbare a mai fost! Am decis să mă mut în clasa de filologie deoarece știam că acolo voi da bacul la istorie, materie pe care o înțelegeam destul de bine, chiar dacă eram la un profil real. Zis și făcut! Am început clasa a XII-a cu o nouă provocare pentru examenul final.
Cu toate acestea, când m-am mutat, nu am realizat un lucru legat de istorie: faptul că noii mei colegi făcuseră câte trei ore de istorie pe săptămână, nu una, așa ca mine. Mi-am dat repede seama că avantajul meu este faptul că materia care se dă la Bac este doar cea de clasa a XII-a. Însă chiar și așa, colegii mei erau mult mai familiarizați cu noțiunile și explicațiile profesorului, în timp ce mie îmi era foarte greu să văd imaginea de ansamblu. Până la începutul iernii, am realizat clar că am de recuperat și că voi reuși doar dacă planific foarte bine ceea ce am de făcut.
Sunt o fire destul de ordonată și prin urmare, organizarea materiei a venit natural pentru mine. Poate cel mai important lucru pe care l-am pus în practică a fost să învăț cronologic. Cum altfel ai putea reține peste 2.000 de evenimente istorice?
Sfatul meu pentru cei care încep să se pregătească pentru bacalaureatul la istorie este să învețe lecțiile în funcție de ordinea lor pe axa timpului.
Am planificat lecțiile, am învățat treptat și am avansat până când poveștile istorice au prins contur. Ușor-ușor, bucățile de puzzle s-a așezat și când mi-am terminat călătoria prin timp am văzut întregul fir istoric cum se prezintă în fața ochilor mei.
Am luat bacalaureatul cu nota pe care mi-am dorit-o fiindcă am făcut pași mici în fiecare zi, fiindcă am avut constanță și perseverență și fiindcă am fost în permanență ancorată în materie. Al doilea sfat al meu ar fi să nu lăsați întreaga materie pe ultima lună, crezând că puteți recupera totul o dată. Pentru început, trebuie să înveți cum să înveți și fiindcă vorbim de un proces, acesta necesită timp pentru a se întâmpla.
Acestea fiind spuse, numele meu este Gabriela Nedelcu și sunt profesoară de istorie. Îți voi prezenta mai jos un ghid de învățare pentru luna decembrie, împărțit pe cele trei săptămâni până la vacanța de iarnă. Iar dacă îl urmezi, până la masa de Crăciun vei ști în întregime primul capitol din cele nouă care pot pica la bac.
Prima lecție: Romanitatea românilor în viziunea istoricilor
Prima săptămână trebuie folosită pentru a fixa câteva direcții despre cum să înveți. Perioadele istorice în care se împarte istoria românilor sunt: Preistoria, Antichitatea, Evul Mediu, Epoca Modernă și Epoca Contemporană. Prima lecție pune accentul pe Antichitate, dar te va trece prin toate perioadele de după.
Tot în prima săptămână te încurajez să explorezi identitatea noastră, pornind, desigur, de la geto-daci. Informațiile despre societatea și cultura geto-dacă te vor ajuta să îți creezi un context. În această pictură trebuie neapărat să îi plasezi pe Burebista și Decebal, iar odată cu ei, și pe Traian, împăratul roman din timpul războaielor daco-romane. Victoria decisivă a romanilor din urma celor două războaie daco-romane (101-102, 105-106) reprezintă momentul în care povestea noastră a luat o turnură puternică.
În urma acestei succesiuni de evenimente începe procesul de romanizare. Romanizarea este procesul prin care dacii preiau stilul de viață roman.
Sunt două lucruri foarte importante de reținut:
- Etapele romanizării: înainte de cucerirea romană, în timpul stăpânirii romane și după retragerea romanilor de pe teritoriul nostru;
- Factorii romanizării: limba latină, armata, colonizarea, orașele, religia - aceștia au contribuit în procesul de romanizare.
A doua săptămână ar fi bine să o începi acordându-ți măcar o zi ca să vezi dacă mai ai vreo neclaritate despre identitatea noastră sau despre procesul romanizării. După ce totul este pus la punct, poți continua cu etnogeneza noastră.
Etnogeneza este procesul de formare a unui popor și a limbii sale. Poporul român este un popor romanic/latin și este compus predominant din elemente latine, însă conține și alte elemente.
Gândește-te la etnogeneză ca la o rețetă cu trei ingrediente:
- Primul a fost stratul dacic, cam 10% din cuvintele noastre provin de la geto-daci.
- Al doilea este stratul romanic. Limba latină folosită pe teritoriul nostru a contribuit enorm la formarea limbii noastre, așadar cam 70% din cuvintele noastre provin de acolo.
- Al treilea ingredient este limba slavilor. Mai multe popoare au migrat în zona noastră în secolele III-VIII, dar dintre toate se remarcă slavii. Din limbajul nostru, aprox. 20% din cuvinte au origine slavă. Aceasta este și explicația folosirii lui „DA” pentru a confirma ceva.
Un lucru de observat este modul în care au interacționat aceste „ingrediente”. Etnogeneza noastră este împărțită în două etape. Prima dată, dacii sunt asimilați de romani și dau naștere daco-romanilor, o nouă populație în cadrul căreia sunt întâlnite elemente din ambele culturi. Apoi, acești daco-romani asimilează elemente din partea migratorilor, cei mai notabili fiind slavii. Acest proces se numește dubla sinteză și este caracteristic etnogenezei noastre.
În a treia săptămână vei avea deja bazele poveștii formării poporului român. Vei ști cine au fost geto-dacii, cum a decurs procesul de romanizare și cum s-a format poporul român după așezarea slavilor în jurul fostei Dacii.
Ce rămâne de făcut? În ultima săptămână trebuie să te pui în locul istoricilor care au trăit înaintea ta și să te întrebi un lucru: au fost sau nu au fost dacii în teritoriul actual al României și au fost sau nu au fost ei cuceriți de romani? Tu tocmai ai văzut că așa au stat lucrurile, însă în trecut, oamenii nu știau care a fost povestea noastră și au început să ne modifice istoria, să încerce să adauge bucăți din puzzle acolo unde nu se potriveau, din diverse motive. Din fericire, istoricii trebuie să facă istorie și ei au început să caute dovezi ale trecutului nostru sub Imperiul Roman.
- ROMANITATEA ROMÂNILOR ÎN VIZIUNEA ISTORICILOR:
În această parte trebuie să te concentrezi pe ceea ce au consemnat istoricii despre noi, românii. Ei au căutat indicii despre trecutul nostru și au găsit mai multe, precum: latinitatea limbii noastre, descendența sau originea romană și continuitatea romanilor pe teritoriul țării noastre.
Altfel spus, istoricii care au scris despre noi, români și nu numai, au sesizat aceste conexiuni dintre noi și Imperiul Roman. Datoria ta aici este să îi reții pe cei care au scris despre noi și ce aspect au scos în evidență în lucrările lor. Exemple de istorici sunt: Antonio Bonifacius, Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, reprezentanții Școlii Ardelene etc..
Doar un mic salt la un capitol viitor
Înainte de final, mai ai de făcut un singur lucru. Mai este o perspectivă pe care nu ai explorat-o. În secolele XIX-XX, istoria a fost folosită ca „armă” politică. Acesta este bucata lipsă din puzzle-ul tău. De multe ori, istoria unui popor a fost folosită pentru a manipula, a convinge, a controla acel popor.
În secolul al XIX-lea, apare Teoria imigraționistă care susține că geto-dacii au trăit în alt spațiu geografic și au avut altă istorie. Acesteia i se alătură Teoria lui Robert Röesler, care aduce multe argumente ce susțin ideea imigraționistă. Răspunsul nostru este Teoria Continuității. Replica Școlii Ardelene încearcă să combată cu contraargumente fiecare argument adus de Rösler.
În secolul al XX-lea, influențată de regimul comunist din România, istoria devine un instrument în mâinile partidului. Comuniștii au falsificat dovezi și au mers atât de departe încât să-l numească pe Burebista strămoșul dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Istoria noastră nu a mai reprezentat dorința de cunoaștere a trecutului, ci a fost politizată atât în secolul al XIX-lea, cât și în secolul XX pentru a motiva deciziile conducătorilor. Acesta este un motiv foarte important pentru care trebuie să prețuim și să ne protejăm trecutul.
Un ultim sfat pe care îl am pentru tine este să citești treptat aceste informații. Ultima săptămână te forțează să faci un salt destul de mare, de la Antichitatea despre care abia ai învățat până la secolul XX. Povestea va deveni tot mai clară cu fiecare capitol parcurs și vei vedea că vei mai regăsi informații din acest capitol și în următoarele.
Mult succes! După perioada sărbătorilor, vom parcurge Evul Mediu românesc care aduce noi provocări și noi piese ce trebuie aranjate.
BAC PLANNER by Școala 9:
- Ce să înveți în noiembrie și decembrie la română, perioada 20 noiembrie - 22 decembrie
- Ce să recapitulezi la matematică în noiembrie și decembrie, perioada 27 noiembrie - 22 decembrie
- În decembrie, învață despre cum s-a format poporul român, la istorie, perioada 4 decembrie - 24 decembrie
- Cum să scrii cel mai bun eseu la subiectul al III-a?, perioada 12 ianuarie - 16 februarie
- Un prof de matematică îți explică funcțiile, ecuațiile și operațiile cu matrici, perioada 15 ianuarie - 16 februarie
- Treci prin materia de istorie cu Vlad Țepeș, Mircea cel Bătrân și statul român în Evul Mediu, perioada 15 ianuarie - 16 februarie
- Să învățăm poeziile: de la George Bacovia la Nichita Stănescu, perioada 26 februarie - 26 aprilie
- Recapitulare la matematică: polinoame, integrale, volume elementare, perioada 26 februarie - 26 aprilie
- Cum să scrii corect argumentarea la istorie? Despre România modernă și secolul XX, perioada 26 februarie - 26 aprilie
- Cum scrii corect un text argumentativ la română și la ce să fii atent la subiectele I și II?, perioada 6 mai - 30 iunie
- Ultima recapitulare, cu teste de matematică rezolvate integral, perioada 7 mai - 30 iunie
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
