Este reporter la DoR și a coordonat rubrica EduDoR și seria de evenimente DoR Live. E interesată de educație și justiție socială.
Până pe 31 ianuarie Ministerul Educației primește propuneri legate de una dintre cele mai importante și actuale probleme ale sistemului de învățământ preuniversitar: planurile-cadru pentru liceu. Acestea se referă la numărul de materii pe care le studiază fiecare elev din ciclul liceal și câte ore sunt alocate pentru fiecare pe săptămână. În prezent, liceenii învață după planurile-cadru adoptate din 2009.
Din toamnă, elevii de clasa a opta vor avea lecții dedicate de educație sexuală, însă numai cu acordul părinților. Un compromis la capătul a zeci de dezbateri în Parlament, purtate de politicieni care nici ei nu au avut parte de educație sexuală în școală. Cum își pune necunoașterea amprenta pe opiniile noastre și pe ceea ce suntem? Jurnalista Iulia Marin se uită cu înțelegere și curaj la propria copilărie și educația primită în familie, adună, ca într-un puzzle, preconcepțiile care i s-au agățat de minte și inimă ca apoi, să-i dea imaginii formate sens și împăcare.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
