
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
David Stescu este elev, fotograf și călător. Băiatul de 16 ani care suferă de autism își spune povestea în primul episod din „Drumul către ceilalți”, documentar ce vrea să crească gradul de conștientizare a acestei tulburări care afectează mai mult de 25 de mii de români. În clasa a cincea, David a trebuit să fie transferat la o școală privată din cauza bullyingului la care era supus din partea colegilor. Părinții lui vor să arate că și persoanele cu autism pot avea o viață activă, dacă sunt susținute.
La nord de Oslo, Norvegia, o pădure de foioase și conifere crește. Peste 100 de ani, copacii vor fi tăiați pentru ca 100 de manuscrise să fie publicate în același timp. În fiecare an, un autor cunoscut va dona un text, iar cărțile vor fi publicate în 2114, în cadrul unui proiect care poartă numele de Future Library, adică Biblioteca Viitorului. Printre scriitorii implicați se numără Margaret Atwood, autoarea romanului distopic „Povestea slujitoarei”, iar cartea sa propusă pentru proiect, „Scribbler Moon”, se află deja într-o cameră secretă a bibliotecii publice din Oslo, unde vor fi păstrate, până la publicare, toate manuscrisele.