
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

La cei 17 ani ai ei, sunt puține lucruri care o pot face pe Maia, adolescenta familiei noastre, să iasă din casă. De câteva luni unul dintre acestea este trupa de teatru Artwist, una dintre trupele de adolescenți ale Asociației Artspot, coordonate de actori ai Teatrului Municipal din Baia Mare. A găsit acolo un loc în care „toată lumea se exprimă liber și creativ, oricând au nevoia să o facă, toată lumea ascultă pe toată lumea, e o energie unică. Suntem foarte deschiși și avem încredere unii în alții pentru că punem valoare pe conceptul de trupă și ce înseamnă să fim uniți și să mergem mai departe împreună”.
În Pomârla, comună din nordul extrem al județului Botoșani, aproape de granița de nord a României cu Ucraina, s-a ridicat unul dintre cele mai moderne licee rurale din România. Se numește Liceul Teoretic „Anastasie Başotă”, iar sumele investite în el depășesc 10 milioane de euro. Elevii nu și-au început cursurile însă pentru că autoritățile locale nu și-au permis să cumpere și transformatorul impus de operatorul de curent.
În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.