
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

A început să predea matematica în anii ‘80, a înființat două școli private după Revoluție, a trecut pe la inspectorul Iași și prin guvern și spune apăsat că ar trebui să scăpăm de nostalgia după școala „de pe vremea mea”. În podcastul REZOLVAT by Școala9, Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație, vorbește despre cum a ajuns să privească literația ca pe un aspect major al educației, indiferent ce materie predai.
De sărbători dăruim pentru că iubim, pentru că prețuim, pentru că vrem să oferim bucurie și sentimente. Darurile sunt, în fond, materializări concrete ale sentimentelor noastre. Dacă vrem însă să condamnăm ceva, putem condamna ploconul. Ploconul, care etimologic se referă la un cadou oferit ca recunoaștere a suzeranității, deci a unei superiorități dominatoare și care în Țările Române a ajuns să desemneze un bir, de fapt, un cadou devenit obligatoriu.
De-a lungul timpului, conceptul de „loose parts” a avut un impact puternic asupra profesioniștilor care lucrează în educație, în special cea timpurie și cea derulată în aer liber.