
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

În ultimii ani am asistat la o reapariție în România a discursurilor și grupărilor politice anti-democratice, extremiste, cu nostalgii legionare sau național-comuniste (ceaușiste). Mai mult decât atât, reprezentanții acestor curente capătă o susținere tot mai mare în rândul electoratului.
Am prezentat cazul unei grădinițe private din Moșnița Nouă, din Timiș, unde mai mulți părinții acuză personalul că îi lovea pe copii sau îi închideau într-o cameră întunecată drept pedeapsă. Aceștia au povestit și cât de greu le-a fost să detecteze de la copii de vârste atât de mici ce se întâmpla la grădiniță. Am vorbit cu psihoterapeuți despre cum poți să afli dacă copilul tău trece printr-un abuz și ce poți face ca educator și profesor atunci când ai un copil cu tulburări de comportament la clasă.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.