
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

Tot mai puțini tineri se înscriu la facultate în România în fiecare an. Termină facultatea doar jumătate. De altfel, țara noastră este pe ultimul loc în Europa la numărul de tineri între 24 și 35 de ani cu studii superioare - 23%, față de o medie europeană de peste 40%. În același timp, avem și cei mai săraci tineri din Europa, așa că odată cu majoratul, în viața lor apare dilema: job sau facultate? Unii încearcă să le îmbine. Școala 9 a discutat cu două studente care lucrează în timpul studiilor. Sunt la buget și încearcă să rămână așa fiindcă nu sunt sigure că ar putea plăti taxele care ajung în România și la 15.000 de lei.
În ultimele două module din clasa a 12-a, elevii merg la școală doar pentru disciplinele de Bac, trei zile pe săptămână. Mai mult, pot alege cu care profesor să se pregătească, astfel că se poate întâmpla ca patru ani să fi făcut româna cu cineva și în ultimele două module să se pregătească cu altcineva. Asta se întâmplă la un liceu care anul trecut a fost pe primul loc după rezultatele la examenul maturității - 9,29 media notelor și rata de promovabilitate de 99%. Sună a utopie, dar este realitatea Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din capitală care a intrat într-un program-pilot care testează alte strategii de învățare, cu aprobarea Ministerului Educației. Sunt 34 astfel de școli în toată țara.
În ianuarie, Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, le-a solicitat școlilor să interzică întâlnirile cu elevii organizate de Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu”. Motivul: aceste ONG-uri sunt „cunoscute pentru promovarea unor activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”. Am vorbit cu toți cei implicați și cu istorici ca să înțelegem care sunt pericolele atunci când astfel de entități ajung în fața elevilor. Am dat peste o lecție de istorie prețioasă care, culmea, nu prea se învață la școală.