
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

Părinții care își supraveghează mereu părinții, inclusiv la joacă, stau în calea dezvoltării independenței acestora, arată un studiu al Universității Essex din Marea Britanie. Cum părinții sunt astăzi mai implicați în creșterea copiilor, cei mici explorează mai puțin și pierd niște abilități necesare. Prin joc, spune cercetătorii, cei mici învață singuri riscurile și pericolele, abilități necesare pentru dobândirea independenței.
Timișoreanul Zeno Daniel Șuștac, avocat de profesie și tată implicat în domeniul educației prin grupul de inițiativă pe care l-a fondat, a scris o distopie despre sistemul educațional „nu doar de la noi”, după cum ține să menționeze. Băiatul său de 11 ani care a inspirat și personajul principal, pe Logo, a fost primul său cititor și critic. În universul închipuit în „Alandalia”, programa școlară are materii ciudate, matematica este „întorsomatică”, istoria e „tristorie”, informatica e „înfiormatică”, iar cancelaria este păstorită de profesori precum domnișoara Strâmbă-Nas, domnul Sever Nepriceputeanu, doamna D. Ispravă, domnul Mâhnici Boceală. Am vorbit cu autorul cărții despre mesajele inserate în ficțiunea care poate fi citită deopotrivă de copii, părinți și profesori, dar și de miniștrii educației postdecembriste.
Profesorul de limba română care predă la tablă, față în față, pe blog, pe YouTube, pe TikTok și, probabil, pe orice va mai apărea nou pe planeta internet.