
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.
Românca Laura Dachin și-a deschis trei centre în regim afterschool, în Danemarca, în care le predă copiilor limba, istoria și cultura română. O face după modelul danez, adică fără „vânătoare” de premii și note. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe”, explică profesoara. Educația este cu adevărat prioritatea autorităților. Când și-a înființat prima școală, acum șase ani, statul danez i-a pus la dispoziție spațiul și cele necesare desfășurării orelor: un smartboard, un proiector, laptop și acces gratuit la internet.
Radu Ticiu este antreprenorul care a dus conceptul CoderDojo la Timișoara și a creat o rețea de învățare gratuită pentru copii și adolescenți interesați de programare și tehnologie, în general. Au sesiuni săptămânale, incluzând prezentări, interacțiuni cu experți din diferite domenii, vizite de studiu, dezvoltă proiecte și participă la competiții internaționale sau târguri de știință. Într-un interviu pentru Școala 9, acesta explică de ce crede că învățarea științelor este cea mai eficientă armă contra fake news și cea mai valoroasă achiziție pentru noile generații.