
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

Delia Petran, Viforel Dorobanțu și Marian Anghel sunt trei directori care au redus abandonul școlar, au crescut rezultatele la examenele naționale ale elevilor, au câștigat proiecte și au adus fonduri suplimentare. Într-un interviu pentru Școala9, cei trei povestesc ce înseamnă cu adevărat să conduci o școală în România anului 2025, ce impact vor avea din toamnă măsurile fiscale și ce cred despre reforma Ministerului educației gândită „în Excel”.
ANALIZĂ. Lipsa de timp, de cunoștințe, dar și de interes îi face pe elevi să umple pagini de caiet cu teme copiate de la ChatGPT, cu tot cu informații complicate sau greșite. Și profesorii îl folosesc, însă de cele mai multe ori, îi cer să adapteze, să simplifice. Am discutat cu câțiva profesori despre sarcinile pentru care apelează la inteligența artificială și cum li s-a schimbat predarea odată cu pătrunderea acestei tehnologii de ambele părți ale catedrei.
O temă la fizică a ajuns pe masa procurorilor și acum a judecătorilor din Hunedoara. Nicolae Ardelean, profesor la Școala „I. D. Sîrbu” din Petrila, a fost sunat, în septembrie anul trecut, de tatăl uneia dintre elevele sale. „M-a amenințat cu moartea și m-a înjurat”, a povestit profesorul episodul. După aproape un an, procurorii au decis renunțarea la urmărirea penală, iar conducerea școlii nu a reușit în tot acest timp să-l convingă pe tată să vină la o discuție. Profesorul a mers mai departe și l-a dat în judecată pe tată, ocazie cu care a aflat că acesta avusese o condamnare în Italia pentru furt „săvârșit cu violență sau cu ajutorul armelor”.