
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

Ca facilitator educațional în județul Bacău, Alina Mirt, a trecut pragul multor școli de la țară. Lipsurile educației românești sunt trase după fiecare examene naționale, odată cu linia de demarcație trasă sub media 5. Există însă o nevoie și mai mare în școlile din toată țara: de toalete decente, cu hârtie igienică și săpun. Alina Mirt propune, în pragul organizării unei noi sesiuni de concursuri pentru directori, un ochi vigilent, la evaluarea celor care mai vor un mandat, și la cum arată băile din școala pe care au manageriat-o.
Trei săptămâni de practică peste graniță i-a făcut pe mai mulți elevi de la singurul liceu din Vâlcea cu specializarea silvicultură să viseze la propria afacere, în condițiile în care verdele câștigă teren și în România, în curți, pe acoperișurile blocurilor și în clădirile de birouri. Aceeași experiență i-a ajutat să înțeleagă cum se pot folosi de tehnologie ca să creeze spații verzi. „Acum, ei văd un viitor în acest domeniu, le e mai clar ce implică”, spune Remus Răcășan, profesorul lor coordonator, alături de care au fost în Portugalia prin proiectul Erasmus +.
Regulamente școlare din toată țara conțin reguli precise cu privire la ținuta și comportamentul elevilor. Și absurde, le cataloghează unele voci din lumea școlii. Unele precizează exact numărul de centimetri ai fustei, altele interzic ca fetele să poarte „podoabe scumpe” și băieții „coadă”. Școala 9 a vorbit cu părinți, elevi și un psiholog despre ce înseamnă ținută decentă în școală și ce ar trebui să facă profesorii atunci când văd comportamente în afara normei la elevi. „În niciun caz nu trebuie să-i respingă”, este părerea unanimă.