
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

Peste 44% dintre români spun că au citit o carte în ultimul an, potrivit Barometrului Actualității Românești realizat în 2019. Ca la orice obicei sănătos, și în cazul cititului, cu cât e deprins mai din timp, cu atât mai bine, cred cei mai tineri dintre pasionații de lectură. Trei eleve care au descoperit lectura în gimnaziu povestesc ce cărți le-au făcut cititoare înrăite, fac recomandări de lectură pentru cei de vârsta lor și explică de ce nu le plac cărțile din listele obligatorii primite de la școală.
Copilul meu, care are 15 ani, se amuza la tot felul de filmulete cu Ceaușescu, făcute cu AI. Tinerii participanți la Festivalul Beach, Please l-au aclamat pe Selly adresându-i-se cu „Ceaușescu” sau Dictatorul. Și într-un sondaj recent, 56% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 ani consideră că Ceaușescu a fost un lider bun. Unde s-a rupt filmul?
În comunism, în atelierele de muncă incluse în programa școlară, băieții învățau de la un maistru să ascută scule la polizor sau să facă traforaj. Fetele, în schimb, învățau să coasă și să croșeteze. Acum, în școlile din Breaza, un oraș din Prahova cu aproape 15.000 de locuitori, elevii asamblează case în miniatură în cadrul unui opțional de arhitectură. Se întâmplă asta printr-un proiect al Asociației eematico, proiect care constă într-un mini-opţional de cultură arhitecturală, numit Kit de Arhitectură.