
Am 16 ani, scriu, îmi plac călătoriile cu trenul, aricii, culoarea galben și, uneori, școala.

Alexandru Grad Grigoraș a fost elev în clasa a XII-a la Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Grigorie Teologul”, din Craiova, până în luna octombrie 2020, când a fost exmatriculat. I s-a retras binecuvântarea, condiție obligatorie pentru a putea fi seminarist, pe motivul că a acumulat absențe și că este indisciplinat. Băiatul spune însă că problemele cu conducerea seminarului au altă cauză: a cerut să facă școală online fiindcă este bolnav. A dat în judecată liceul și cere să fie reînmatriculat.
Criteriile de acordare a burselor de merit în școli și licee au provocat dezbateri ample, după ce ministerul a decis să acorde burse și primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor, nu doar celor care au peste 9,50. Ministrul Educației, Ligia Deca, a spus că în acest fel se va crea o „competiție sănătoasă” la nivelul fiecărei clase. Ada Roseti, specialistă în științele educației, e de părere că, deși există avantaje în asta, pe termen lung se va dovedi o măsură în dezavantajul copiilor.
Traducătoarea și scriitoarea britanică Michele Hutchison a scris, împreună cu autoarea americană Rina Mae Acosta, volumul care a uimit și educat sute de mii de părinți din toată lumea. „Cei mai fericiți copii din lume” spune povestea lor, a două mame venite din cultura anglo-saxonă, care s-au trezit într-o societate care își crește copii cu metode care pot părea șocante. Metode care însă dau roade: ani la rând, Olanda, țara unde au ajuns cele două după căsătorie, s-a clasat pe primul loc în lume la starea de bine a copiilor și adolescenților. Am discutat cu Michele Hutchison despre libertățile și provocările educației olandeze, dar și despre ce ar putea face România mai bine să crească copii fericiți.