Ore remediale sau ore „fără note și fără pedepse”. Cum îi ții pe cei mai vulnerabili dintre copii aproape de școală, în pandemie

De la parterul Școlii Uruguay din Sectorul 1 se aud câțiva copii cântând „Dacă plângi sau ești trist/Lumea nu o poți salva.“ Suntem pe 27 august, ultima zi din cele două luni în care 45 de copii au venit de două ori pe săptămână la școală în timp ce pandemia ocupa tot mai mult spațiu în viețile noastre.

Când au văzut cum creșterea numărului de infectări se răsfrânge asupra educației, cei de la „Salvați Copiii” au organizat ore remediale, prin care copiii au recuperat o parte din materia care nu le-a fost predată sau suficient de bine explicată din cauză că în 11 martie s-au închis școlile în toată țara.

Când cad măștile

Ca să ajungi în clasa unde se află grupa mijlocie, unde vin copii între 8 și 11 ani din cadrul programului, trebuie să fii scanat de termometrul digital de la intrare - care îți afișează pe ecran temperatura corpului. Apoi, treci printre două bare înalte de metal, ca cele de la intrarea într-un tribunal sau în Casa Poporului.

Foto: Intrarea în Școala Uruguay

Ușa clasei este larg deschisă. Pe interior stă lipit un afiș pe care scrie „coronavirus“ cu majuscule roșii, iar mai jos „măsuri de prevenire și control a infecțiilor pe durata stării de alertă“. În dreapta acestuia, un alt poster ilustrează un elev cu ghiozdan, lângă care este mesajul „fiecare copil are dreptul la educație“.

În ultima bancă de lângă ferestre, Maria Fățoi, o voluntară a ONG-ului, face câte un nod pe fiecare dintre cele două șnururi ale măștii unui copil, ca să nu-i mai cadă de pe față. Pe băiat îl cheamă Ricardo Său, are nouă ani, iar anul acesta intră în clasa a III-a. În timp ce Maria îi așază masca, copilul se uită în sus către boxa de unde se aude muzica. Când este fotografiat, puștiul arată semnul „peace“ (n.r. - pace), așa cum fac rapperii de peste Ocean.

„Este un moment în care se bucură, pentru că primește atenție“, spune Cristina Tănase, asistent social.

Învățătoarea și ceilalți 11 copii din clasă trec la următoarea melodie pe care o vor cânta mâine la serbarea de final de program pe care o organizează pentru părinții lor. „Cântă cucul bată-l vina/De răsună Bucovina.“ La un metru de Ricardo, un băiat slab cu șlapi în picioare și tricou alb citește cu capul aplecat versurile cântecului popular. Este fratele lui, Antonio, mai mare cu trei ani.

Foto: Maria Fățoi, unul dintre voluntarii Salvați Copiii, îi aranjază masca lui Ricardo Său. În stânga, este fratele său Antonio

Când se duce la fratele său pentru a-l întreba la ce vers al cântecului a ajuns sau ca să-i șoptească ceva la ureche, Ricardo își trage aproape instinctiv masca sub gură ca și cum înlătură o barieră între el și fratele său. Apoi, învățătoarea sau un voluntar îi atrage atenția să-și pună masca la loc.

„După două luni, s-au mai obișnuit. La început trebuia să le atragem tot timpul atenția“, își amintește Claudia Băcănașu, cadru didactic în cadrul Salvați Copiii.

Foto: Grupa mijlocie de la programul de ore remediale din Școala Uruguay

Fata care s-a obișnuit

Loremma Vlad, 16 ani, cea mai tânără voluntară a organizației, spune că și pentru ea cea mai grea parte din întoarcerea într-o sală de clasă a fost purtatul măștii.

Loremma este, la rândul ei, elevă la Liceul Teoretic „Decebal“ din București, iar anul acesta începe clasa a X-a. Cu toată incertitudinea care ne stăpânește acum viețile, nu pare deloc deplasat faptul că tânăra se gândește deja la banchetul de final de liceu. Sunt trei ani până atunci, în care speră că lumea va reveni la ce-a fost. Că școala va reveni la ce-a fost și că va putea începe facultatea de psihologie într-o sală de curs. Nu ca generația 2020.

Foto: Loremma Vlad, 16 ani, (stânga) este cel mai tânăr dintre voluntarii Salvați Copiii

Vântul blând pătrunde prin toate cele trei ferestre, mereu deschise pentru ca sala să fie cât mai aerisită. Pe catedră nu stă niciun catalog, ci sticle de Igienol, un dezinfectant pentru igienizarea băncilor și a altor tipuri de suprafețe, spirt, dezinfectant pentru mâini și prosoape de hârtie.

Mii de copii au participat la ore remediale

În programul de ore remediale din această vară au fost înscriși 4.600 de copii din medii dezavantajate din 20 de localități, printre care și orașe mici ca Petrila sau Negrești. Înainte de pandemie, programul a fost organizat numai pentru copiii de grădiniță. Anul acesta, din cauza închiderii abrupte a școlilor în martie, organizația s-a mobilizat să facă un program pe timp de vară și pentru elevi - din ciclul primar și gimnazial.

Copiii au fost împărțiți în trei grupe: mică (grădiniță plus clasa I), mijlocie (între clasa a II-a și clasa a V-a) și mare (între clasa a VI-a și clasa a VIII-a). S-au făcut excepții în cazul fraților, cum sunt Ricardo și Antonio. „Ei vin împreună la școală și n-am vrut să-i despărțim ca să nu-i descurajăm să participe la ore“, îmi explică învățătoarea.

Programul a integrat în principal copiii care beneficiază de câțiva ani de programe de afterschool (n.r. - școală după școală) desfășurate de ONG pe parcursul anului școlar.

„De când s-au închis școlile, eu și voluntarii am păstrat legătura cu cei mici prin WhatsApp sau videoconferințe. Așa i-am ajutat și cu temele. Dar era nevoie să facem niște ore înainte ca să-i pregătim mai bine pentru noul an școlar. Online este mult mai greu să-i explici unui copil“, mai spune cadrul didactic de la „Salvați Copiii”.

Foto: Învățătoarea Claudia Băcănașu la catedră în vreme de COVID -19

Băiatul care nu a mai primit note

Ricardo și Antonio participă la programele ONG-ului pentru prima dată. În cazul lor, „nevoia de ore remediale a fost și mai mare“, pentru că n-au făcut deloc cursuri din martie, când s-au închis școlile.

„Antonio a fost pe punctul de a rămâne corigent la Matematică anul acesta, dar nouă nu ni s-a părut că dacă îi explicăm ceva, nu înțelege. Trebuie doar să ai mai multă răbdare cu el“, adaugă Cristina Tănase, asistent social.

La începutul programului, fiecare copil a trecut printr-o evaluare pentru a vedea care este nivelul copiilor la materiile „cele mai importante“ - Limba Română și Matematică. „Antonio nu reușea să facă împărțiri cu numere mai mari decât cele din tabla înmulțirii. Spunea că nu poate. Eu am încercat să-i explic că noi nu-i dăm note, ci vrem să petrecem timp cu el și să facem împărțirile împreună“, povestește Cristina.

Foto: Antonio Său

Zilele trecute băiatul a chemat-o pe Cristina să-i spună: „Doamna, uitați-vă că am făcut împărțirea.“

Voluntarii spun că cei doi frați s-au integrat în grup și învață rapid după ce au înțeles că aici nu primesc note și nici pedepse.

Ricardo și Antonio sunt singurii din grupa mijlocie care vor cânta la serbarea de mâine Samiotisa, o melodie în limba greacă, împreună cu elevii din grupa mare.

„Le-a plăcut atât de mult că au căutat pe telefonul mamei melodia și după mi-au spus că le place de doamna care o cântă“, mai spune asistentul social.

Distanțarea de școală

Ricardo și Antonio sunt copiii cei mai mici dintr-o familie cu șapte frați, cel mare având 24 de ani. Cu ei locuiește și Denis, băiatul de 3 ani al fratelui cel mare. În total sunt 10 persoane care trăiesc într-o casă cu două camere în zona Gării de Nord, la 5 minute de școală. Dar ar putea să piardă și această locuință, pentru că stau fără acte.

„Uneori vin mai murdari la școală, pentru că n-au baie în casă. Dar imaginați-vă cum este pentru mama lor să încălzească apă pentru 10 persoane să se spele. Pe lângă asta, să facă și mâncare, curățenie și alte treburi prin casă“, explică asistentul social.

Cristina a remarcat cum, după câteva zile, cei doi frați au început să aibă mai mare grijă asupra felului în care arată. „Când au observat că ceilalți copii sunt mai curați, au început să fie mai atenți să nu se murdărească și își aranjează părul cu apă.“

Dacă n-au contact cu lumea din exterior, copii ca Antonio și Ricardo au puține șanse să termine școala și să iasă din sărăcie. Lipsa de acces la educație, problemă accentuată de pandemie, nu face decât să le îngrădească mai mult șansele la un viitor decent, cred toți cei implicați în programul de ore remediale.

Foto: Antonio (stânga) și Ricardo (dreapta) repetă cu învățătoarea melodia în greacă Samiotisa

„Epidemia nu a făcut să sublinieze că acești copii au nevoie de ajutor. Cine să facă lecții cu ei dacă părinții n-au bani de meditații ori au cel mult opt clase?“, se întreabă învățătoarea Băcănașu.

Specialiști din toată lumea sunt preocupați că riscul de abandon școlar s-a accentuat în special la copiii din medii dezavantajate. De exemplu, un studiu Mckinsey arată că elevii de culoare și/sau din medii vulnerabile din SUA sunt cei mai afectați de faptul că, în vreme de pandemie, nu pot învăța la școală. 

Anglia și Olanda dau bani pentru meditații, noi facem „repere metodologice“

Ministerul Educației a dat un ordin în aprilie prin care a reglementat învățământul online, inclusiv obligativitatea școlilor ca din toamnă să vină cu planuri remediale pentru elevii care n-au beneficiat de școala online. Câți copii n-au avut acces la educația online în perioada stării de urgență și de alertă? Depinde la ce date ne uităm.

Ministerul Educației spune că 250 de mii de elevi, în timp ce Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) spune că aproximativ 900 de mii de elevi n-au avut acces la educația online sau au avut acces limitat.

Pentru ca elevii să recupereze materia, cadrele didactice vor putea folosi reperele metodologice, elaborate pentru fiecare materie în parte, publicate la începutul lunii septembrie de Ministerul Educației.

Foto: Cristina Tănase, asistent social Salvați Copiii (stânga)

Totuși, mai mulți cercetători în educație din afară spun că cea mai bună metodă pentru elevi ca să recupereze ce n-au învățat este organizarea unor cursuri special pentru ei.

„Ar fi malpraxis să facem ceva mai puțin decât meditații“, spune Robert Slavin, directorul Centrului de Cercetare și Reformă în Educație din cadrul Universității Universitatea Johns Hopkins din SUA pentru publicația Education Week.

Guvernul britanic a alocat 442 de milioane de euro pentru ca elevii care au avut acces limitat la școala online să poată beneficia de meditații cu profesori. Bani în acest scop au dat și autoritățile din Olanda, dar și mai multe organizații din SUA. Inclusiv un studiu al Organizației Națiunilor Unite subliniază nevoia de programe remediale acolo unde epidemia a produs lacune de învățare.

Pandemia care apropie

Ne întoarcem în România, la pedagogul Claudia Băcănașu, care ne povestește ce activități a realizat cu elevii în timpul programului de ore remediale din ultimele două luni. La elevii de gimnaziu a insistat pe Matematică și Limba Română, pentru că sunt cele mai grele discipline, spune ea, dar și pentru că la acestea vor susține Evaluarea Națională.

„Am vrut să rămână cu ce este mai important despre verb și substantiv. Să știe cazurile, să facă operații matematice cu paranteze rotunde, pătrate, acolade.“

La elevii mai mici, s-a concentrat pe citit și pe operațiile de calcul de bază, inclusiv tabla înmulțirii, iar cu preșcolarii pe elemente de scriere și măsuri de conduită. „Am învățat să spunem Bună ziua, să stăm frumos în bancă, să ne ștergem cu șervețelul la gură - lucruri de bază ca să te poți integra în școală. Apoi, am făcut liniuțe, bastonașe, punctulețe, iar cu cei din clasa I am reluat literele“, mai spune învățătoarea.

În paralel, cu toții au făcut activități recreative în clase - desenat, pictat sau cântat - și în aer liber, pe terenul de sport din curtea școlii - de la diferite jocuri cu mingea, șotron, la Rațele și Vânătorii.

Foto: Copiii din grupa mare repetă o scenă din piesa „Dl Goe“ pe care o vor juca la serbarea de final de program

„Profesorul trebuie să aibă o atenție distributivă mai mare ca oricând. Trebuie să predea, să se uite la copii dacă au mască, să verifice dacă s-au dezinfectat pe mâini sau dacă au mâncat. Să verifice dacă măcar la școală sunt fericiți, în ciuda situației precare de acasă“, spune Claudia Băcănașu.

Își amintește că în prima zi de cursuri în contextul pandemic „îi tremura inima de frică“, pentru că nu știa care vor fi reacțiile elevilor, părinților.

A fost o surpriză pentru ea și pentru toți voluntarii că prezența la cursuri a fost de aproape 100%. „Înainte mai spuneau că n-au timp sau că pleacă la țară. Școala online i-a făcut să aprecieze tot ceea ce înseamnă prezența într-o clasă, inclusiv să fie alături de alți copii. Paradoxal, epidemia într-un fel i-a apropiat mai mult de școală.“

Cum te apropii de copii când îmbrățișările sunt interzise

Dacă înainte de pandemie puteau să îmbrățișeze ori să-i ia de mână pe copii în momentele când erau abătuți, în ultimele luni echipa „Salvați Copiii” a trebuit să-și diversifice metodele de a se apropia de copii.

„Încercăm să compensăm cu cât mai multe discuții, să le arătăm că ne pasă de ei. Au nevoie de o vorbă bună. Uneori ajută efectiv o glumă sau dacă stai în bancă cum stau ei, încercând să înveți la rândul tău. Așa, ei te percep ca pe unul de-a lor, în care pot avea încredere“, spune Cristina, asistent social.

Foto: Cristina Tănase, asistent social, le reamintește copiilor ultimele detalii legate de serbare

După ce termină repetiția pentru serbare, copiilor li se dau câteva cartoane sub formă de tablou ca să le picteze. Ricardo folosește pensula cu mișcări scurte și drepte ca să nu depășească conturul ramei.

„Nu vreau o casă. Am încercat o floare, dar nu mi-a ieșit. Vreau o barcă sau o planetă“, spune băiatul după care se uită în dreapta și vede că Ricardo pictează luna. „Eu am să fac soarele“, afirmă hotărât Ricardo. Dar nu are timp să picteze decât cerul pentru că sosește masa de prânz: piure și cârnați prăjiți.

Foto: Copiii din grupa mică, la masa de prânz

După ce voluntarii dezinfectează mesele, care au fost folosite drept pupitre de studiu, acum copiii mănâncă pe ele în liniște. Înainte să plece, sunt întrebați ce le-a plăcut cel mai mult dintre activitățile de azi. „Mâncarea“, spune un băiat din prima bancă. Ceilalți copii râd.