Daniela Arion lasă deoparte proiectele, planificările, comisiile, scopurile definite formal, și definește simplu ce și-a dorit în școala sa: „Toți să vină cu plăcere la școală, copii și profesori!”. Cum faci asta? Trebuie să te întorci la proiecte, planificări și comisii, dar peste toate către oameni și nevoile lor, elevi, profesori, părinți, personal auxiliar și nedidactic.
„În perioada de grevă am fost nevoiți să le tăiem salariile și mi-a părut tare rău. Dar spre bucuria mea, am colegi care pun mai presus binele comunității decât salarizarea, pentru că, hai să fim serioși, chiar și eu acum câștig mai puțin decât dacă aș fi fost doar profesoară, cu aproape 800 de lei mai puțin”, povestește Daniela Arion. Are 51 de ani pe care ecranul calculatorului care mijlocește întâlnirea noastră nu-i arată, și 32 de ani de experiență la catedră. Aceștia din urmă se văd în rezultatele școlii din ultimii ani: notele la Evaluarea Națională, dar și prezența copiilor la școală, abandonul școlar fiind o problemă generală a educației românești, mai ales în mediul rural.
Numărul copiilor înscriși în ciclul primar și gimnazial a înregistrat o evoluție oscilantă în mediul urban și a scăzut constant în mediul rural, arată ultimul raport Starea învățământului preuniversitar. În anul școlar 2022-2023, numărul elevilor a scăzut, ajungând la aproape 96% în urban, respectiv 71% în rural.
Cu 20% mai mulți elevi
Daniela Arion a văzut în ultimii ani că părinții din satele apropiate de orașe caută să-și dea copiii la școli din urban. Însă prin proiectele făcute, a provocat o întoarcere a elevilor la școala din comuna Mihai Viteazu, pe care o manageriază de opt ani.
„Avem 506 copii începând de la grupa mică până la clasa a opta. Au fost fluctuații, la un moment dat aveam și doar 400 și ceva de copii. Dar ne-am bucurat că vin spre noi și copii din satele înconjurătoare, aducem cu microbuzul școlar copiii din satele care aparțin de comuna Mihai Viteazu, Cheia și Cornești, dar vin și din Buru, din comuna Călărași, din Moldovenești și chiar copii care locuiesc în orașul Turda”. 90 dintre elevii lor sunt navetiști din oraș sau din diverse sate.
Trebuie să suplimenteze de anul școlar viitor și numărul cadrelor didactice, de la 39 la 41, fiindcă a crescut numărul de clase. Nu doar elevii, dar și profesorii îi aleg, chiar dacă trebuie să facă naveta. „Jumătate dintre profesori fac naveta din oraș și câteodată sunt întrebată dacă nu se grăbesc să plece acasă. Nu, nu se grăbesc. Stau la pregătire cu elevii, am avut și avem în fiecare an participări la olimpiade, la concursuri.”
Zeci de activități extrașcolare, excursii în țară și străinătate
Daniela și-a început cariera în județul Maramureș, de acolo a venit în Cluj. S-a căsătorit și a rămas la Turda, de unde face naveta. „Mi-a plăcut foarte mult comunitatea, oameni foarte primitori, un colectiv foarte fain.”
Spune că în acești ani nu a ratat nicio oportunitate care să aducă școlii bani, investiții, pregătire pentru profesori sau elevi. „Tot timpul avem proiecte, tot timpul desfășurăm ceva!”
O ajută și primăria. „Ne susține și la programul cu masa, după aceea există formație de dansuri, este formație de rugby, tag, fotbal, dansuri populare și sportive. Copiii au tot ce au nevoie aici să-și desfășoare activitatea. Școala este foarte bine dotată, avem o sală frumoasă de sport, avem teren sintetic la o clădire unde se desfășoară activități. Am adus extrem de multe proiecte de dotare. De exemplu, acum desfășurăm proiectul Științescu, prin care copiii fac tot felul de experimente și am dotat școala cu tot felul de aparate de măsurare a vitezei vântului, a calității apei. Am fost la conferința națională Etwinning la care elevii câștigă experiență, își exersează limba engleză cu copii din alte țări”, enumeră, dintr-o suflare câteva exemple.
Desfășoară și proiecte de schimb de experiență Erasmus prin care elevii și profesorii școlii pot vizita alte școli. Au fost în Turcia, Spania, Italia și Estonia în ultimii cinci ani.
„Primul proiect a fost pe competențe STEM (science, technology engineering and mathematics) cu focus pe egalitate de șanse. Am avut cinci fete în proiect care după ce s-au întors din Estonia, n-au mai vrut să dea la Sociale, s-au dus la Științele naturii”, explică directoarea beneficiile directe.
Crede că aceste activități ajută mult și la starea de spirit a profesorilor. „Aceste proiecte nu sunt remunerate, dar colegii mei mergeau cu copiii în aceste excursii, învățau lucruri. Eu asta am încercat, să creez un mediu plăcut la școală, să fie un serviciu unde vin și ei cu plăcere.” Uneori, făceau unele ședințe la un restaurant, ca să creeze o altă atmosferă.
Nu a lăsat deoparte nici proiectele pe fonduri europene - PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar), POCU (Programul Operațional Capital Uman), PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) - nu au ratat niciunul. Astfel, au obținut sute de mii de lei pentru diferite dotări sau activități cu copii, au dotat fiecare clasă cu tehnologie și urmează să-și renoveze două corpuri de clădire. Și toate proiectele au învățat să le scrie ei, o echipă de câțiva colegi.
Pe lângă asta, împreună cu asociația de părinți a școlii, se apleacă asupra diferitelor cazuri: operația unui copil sau materiale de construcții pentru o familie care și-a pierdut casa într-un incendiu.
Toate acestea i-au adus Danielei Arion o nominalizare la Gala Directorul Anului organizată de Asociația Valori în Educație, la categoria Inovare.
Îi ajută pe copii și după ce pleacă la liceu
„Ce mă motivează? Faptul că, în primul și în primul rând, copiilor le place să vină la școală.
Un singur copil nu frecventează, restul toți vin la școală. Erau copii care nu veneau, vreo cinci-șase la început, și alții aveau multe absențe. Dar acum a scăzut pentru că au alternative și au activități diverse și sunt implicați în ele și aleg să vină la școală”, spune ea. Se adaugă la asta o masă oferită copiilor și microbuzul școlar.
Copiii sunt implicați în activitățile școlii, primesc roluri. „Noi dezvoltăm leadership-ul la elevi, le dăm responsabilități. Este foarte important să ai tot felul de activități astfel încât copilul să simtă că este important și participă la viața comunității, la viața școlii.”
Și rezultatele au început să se vadă. Încă din decembrie organizează cursuri de pregătire cu elevii pentru examene. „Astfel încât anul trecut am avut medie peste șapte pe școală și au fost număr mare de elevi, treizeci și ceva la examen. Deci așa, un rezultat bun chiar și pentru celelalte școli, nu neapărat în mediul rural”. De altfel, crede că „se face performanță și la țară, important e să fie voință.”
Profesoara nu s-a oprit nici ea din învățat. Acum urmează un curs postuniversitar de leadership educațional pentru transformare sustenabilă, prin organizația Teach for Romania, a făcut și un masterat de management educațional. Crede că atunci când nu mai ești curios, se oprește evoluția ta. „Mie îmi face mare plăcere să împărtășesc oricui ce știu. Mie nu mi-e rușine să întreb dacă nu am înțeles ceva. Dacă vrei să faci ceva, trebuie să te pregătești mereu.”
Școala are un consilier școlar și îi sprijină și pe părinți. „Pot să vină la noi pentru orice discuție, îi ajutăm, s-au obișnuit deja, de multe ori vin direct spre direcțiune. Eu cu doamna director adjunct suntem aici mereu. Avem grijă să nu uităm pe unul, să-l uităm să nu-și fi depus dosarul de bursă, îi ajutăm pe părinții care nu se pot descurca cu actele”, explică Arion.
Apoi, găsesc un sprijin și după absolvire. „Niciun copil, dintre absolvenții clasei a opta, n-a rămas pe dinafară. Toți merg la licee și școli profesionale. Găsim soluții, îi ajutăm, îi sfătuim, le spunem cum să-și depună dosarul pentru bursă. În cazuri extreme, apelăm și la sponsori.”
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
