Am vorbit cu patru cadre didactice din județele Argeș, Botoșani, Brașov și Suceava, care predau discipline diverse, de la limbi străine la informatică sau cursuri opționale, pe lângă orele de la ciclul primar.
Dileme. Pregătirea
Am desprins câteva puncte din Ordinul comun semnat de ministrul Educației, Monica Anisie, și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, publicat pe 13 mai 2020, repere pentru perioada în care elevii din ultimul an al ciclului gimnazial, respectiv liceal, pot frecventa orele de pregătire desfășurate în incintele școlilor de care aparțin. Prezența nu este obligatorie. „Pentru cei care nu merg la școală vor fi organizate activități de pregătire online sau pregătire alternativă”, spune Ordinul.
După zile (și nopți) de incertitudini, în care mulți profesori au stat cu ochii lipiți de comunicările de la Ministerul Educației, s-a decis ca pregătirea dinaintea examenelor finale să includă și o componentă „față în față”. „Rezultatele nu vor fi pe măsura intențiilor”, crede o profesoară de informatică și TIC din orașul Botoșani. „Dezinteresul elevilor, dificultățile logistice pentru asigurarea condițiilor de protejare a sănătății impuse” ar fi doar câteva dintre motivele care plasează pregătirea la școală sub un mare semn de întrebare.
În cele din urmă, decizia le aparține părinților sau tutorilor legali. Și chiar dacă aceștia se gândesc că i-ar prinde bine copilului să interacționeze și cu oameni, nu doar cu ecrane, drumul până la școală ar putea fi în van. „La intrarea în școală, un cadru medical va verifica temperatura tuturor celor care intră în unitatea de învățământ (elevi, personal didactic, didactic auxiliar, nedidactic). Temperatura nu trebuie să fie mai mare de 37,3 grade.”
După discuțiile încinse din spațiul public pe subiectul calificării sau lipsei de calificare pentru a lua temperatura, titulatura de „cadru medical” ar trebui să aibă efect liniștitor. Cum rămâne însă cu școlile care nu dispun de această facilitate? În prezent, există licee din orașe mari care nu au medic la cabinetul școlar (pentru că acesta s-a pensionat), iar de curând nici asistentă (din același motiv). Dacă la „case mai mari” există o dilemă despre cine va veni să măsoare temperatura copiilor, ce se întâmplă în mediul rural, unde adesea un singur medic generalist se ocupă de toți locuitorii?
Elevii suficient de norocoși să aibă la dispoziție un mijloc de transport care să îi aducă la școală în condiții sigure și să găsească la intrare un cadru medical care să decidă, în baza citirii temperaturii, dacă pot și rămâne, vor fi dispuși în sălile de clasă după calcule precise. „În sălile de clasă activitățile se vor desfășura cu maximum zece elevi, astfel încât să fie asigurată o suprafață minimă de 4 metri pătrați pentru fiecare persoană și o distanță minimă de 2 metri.” Elevii vor purta mască pe tot parcursul desfășurării activităților din unitatea de învățământ.
Am discutat cu un cadru didactic de la Colegiul Pedagogic „Andrei Mureșanu” din Brașov, care a detaliat cursul discuțiilor purtate în consiliul de administrație cu privire la procedura de implementat în perioada 2-12 iunie. S-au parcurs reglementările legislative și ordinele de ministru, s-au făcut măsurători în fiecare sală de clasă, s-au cerut diriginților tabele cu numărul de copii cu aprobare de la părinți sau tutorii legali. În cele din urmă, în clase vor încăpea doar opt copii, și nu zece, numărul maxim prevăzut și de reglementări. „Există și grupuri de WhatsApp ale comunităților de cadre didactice din întreaga țară implicate în programe educaționale alternative, cum ar fi CRED sau ROSE. Am păstrat legătura zilnic cu colegii”, ni se explică. Pe grupuri s-au încărcat chiar și fotografii cu „bune practici” de pe holurile sau din curțile școlilor.
O altă prevedere aprinde curiozitatea: este bine-cunoscută situația reală a multor unități de învățământ din țară, când vine vorba despre disponibilitatea câtorva elemente de igienă de bază. Lupta pentru hârtie igienică și săpun se poartă acum inclusiv prin campanii ale organizațiilor de elevi. „La intrarea în unitatea de învățământ vor fi asigurate materiale și echipamente de protecție (covorașe dezinfectate, măști de protecție, substanțe dezinfectante pentru mâini), iar unitatea de învățământ va asigura săpun, prosoape de hârtie, dispensare cu dezinfectant pentru mâini.”, spune clar Ordinul citat.
„Zilele trecute, am mers la școală pentru a încheia mediile la clasele terminale”, povestește o profesoară de limba engleză din județul Suceava. În școala respectivă s-a mers după un grafic trasat pe zile și pe ore. A remarcat „locul pentru dezinfectat mâinile” și că „toată lumea purta mască de protecție”. Toate bune și frumoase, dar s-a întrebat dacă un elev va reuși să susțină un examen purtând mască de protecție timp de patru ore (cu perioada de așteptare inclusă), într-o sală în care temperatura va fi foarte ridicată, agitat și stresat. „Și cum va scrie, oare, cu mănușile pe mâini?”
De la Botoșani primim semnale pozitive. „S-au făcut eforturi foarte mari pentru cele două săptămâni din iunie – igienizarea întregii școli, trasee de deplasare, intrări/ieșiri separate, măști, dispersoare cu dezinfectant (...), plus un orar pe zile, ore, discipline”, ne spune profesoara de informatică.
Totuși, după prima zi, elevii prezenți au fost mai puțini decât cei înscriși. Vorbim, totuși, despre una dintre școlile cu un procent ridicat de proveniență rurală. Iar asta ne readuce în punctul din care am plecat.
Bareme. Examenele finale
Dacă reglementările cu privire la pregătirea opțională s-au decantat relativ ușor, după suișuri, coborâșuri și multe palpitații nocturne, se dezbat încă practicile recomandate pentru numeroasele sesiuni de examene finale. Astfel, ca niciodată, Evaluarea Națională și Bacalaureatul de anul acesta vor însuma cinci sesiuni – inclusiv una specială pentru elevii claselor a XII-a care au fost bolnavi, izolați sau în carantină în prima sesiune.
Listele de supraveghetori, evaluatori și membri ai comisiilor pentru examenele finale se completau greu și fără constrângerile pandemiei. „Lumea se înscria, în final, din dorința de a ajuta”, primim clarificări de la Brașov. „Gândiți-vă că ar fi vorba despre copiii voștri”, a fost rugămintea unei doamne inspector din județ, adresată celor care ezită încă să se înscrie pe liste. Care sunt motivele?
„M-am înscris la examenul de bacalaureat ca supraveghetor fiindcă mi s-a părut o chestiune de conștiință, având în vedere că anul acesta a fost suspendat examenul de competențe lingvistice, în care eram implicată timp de trei zile în toți anii”, spune o profesoară din București.
S-a înscris, dar cu strângere de inimă: suferă de mulți ani de o boală autoimună, iar riscurile pentru cei în situația ei sunt mult mai mari. „Recunosc totuși că m-aș bucura să nu fiu selectată.”
La Suceava, profesoara cu care am discutat ne spune că nu s-a înscris în niciuna dintre comisii, însă crede că șansele de a fi chemată sunt mari. Nu simte neapărat teamă, deși are acasă doi copii de vârste mici și se gândește în primul rând la ei: „Este un efort foarte mare, care nu este remunerat corespunzător”, spune ea. Enumeră toate sursele suplimentare de stres: presiunea pusă de inspectorate, procedurile, procesele verbale și instruirile fără număr – toate motive pentru care nu își dorește să ia parte nici la supraveghere, nici la corectură.
O profesoară de limbile română și engleză la Curtea de Argeș îndrăznește un ton mai optimist. „M-am înscris fără teamă pe lista de evaluatori la examenele finale”, spune ea. „Evident că există riscuri, dar profesorul e un reper, așa încât și când e vorba de datoria împlinită până la capăt, el trebuie să rămână într-un orizont al consecvenței. Școala nu se termină în momentul încheierii cursurilor.”
„Mă preocupă siguranța personală, deși înțeleg necesitatea ca elevii să susțină examenele”, spune și un cadru didactic de la un colegiu din județul Botoșani. „Mă aflu într-o situație de triplu risc, ca urmare a bolilor de care sufăr, și locuiesc împreună cu o persoană în vârstă.” S-a înscris totuși la corectură, considerând că va fi mai puțin expusă, cu toate că știe că nu îi va fi deloc ușor să respecte toate măsurile de protecție.
Atât dinspre Botoșani, cât și dinspre Brașov, se propune o soluție alternativă. „S-a discutat și în alți ani să se scaneze lucrările și să se corecteze online, acasă – mi se pare pertinent și fezabil. Merg la supraveghere, folosesc mănuși, împart foile și plec, însă pentru cei de la evaluare și din comisii este complicat.” Acestor profesori le vor trece prin mâini sute de foi, pe care le-au atins atâția! „Ar fi mult mai simplu să verific o lucrare scanată. N-ai ce să-i faci, n-ai cum s-o schimbi.” În plus, transparența ar fi la cote maxime: evaluatorul ar trimite clar și răspicat baremul, la care ar avea acces doar comisia.
„Cel mai sigur ar fi ca lucrările să fie scanate și trimise online”, ne confirmă profesoara de informatică și TIC, cu toate că știe că „efortul membrilor comisiei ar fi mult mai mare.”
Sisteme. Soluțiile din toamnă
Cum, necum, examenele se vor da și va trece vara. Ce se întâmplă însă după aceea? „Am foști elevi care sunt acum studenți în străinătate și care îmi spun că, la ei, anul universitar s-a restructurat complet.” În prima parte, se vor încărca pe platformele online aspecte mai degrabă teoretice, iar practica și laboratoarele vor fi concentrate în a doua parte – deja în 2021 se presupune că pandemia va fi sub control. Vorbim însă despre țări în care educația beneficia oricum de platforme online și de toată susținerea pentru desfășurarea orelor și cursurilor potrivit noii ordini cvasi-mondiale.
„Nu există măsuri ideale. Clasele vor redeveni supraaglomerate. Elevii vor fi înghesuiți în săli de curs, în săli de sport, la toaletă sau pe holuri. Cei mai mici nu pot rezista cu mască ore în șir și nici nu-și pot reține gesturi naturale când se vor juca în pauze.” Venind din partea unei profesoare cu zeci de copii la școală și cu ai ei acasă, are sens.
„Vara se va dovedi un sfetnic bun”, este convinsă profesoara din Argeș. „Virusul acesta ne-a învățat să ne reinventăm și cred că e timpul unei curățenii, în care să aruncăm, fără remușcare sau reticență, tot ce s-a dovedit nefolositor în timp – de la mentalități și metehne până la conținuturi care nu ne mai reprezintă.” Nu este singurul cadru didactic cu care am discutat și care ne-a confirmat că s-a simțit, mai degrabă, stimulat să afle, să descopere și să învețe în această perioadă în care atâția dintre noi am fost forțați să ne părăsim zonele de confort.
De la Brașov am primit multe semnale pozitive despre grupurile de lucru care se organizează la mai multe niveluri și despre buna comunicare dintre liderii și membrii lor și autorități. Ne întrebăm însă câte dintre inspectoratele județene au aceeași deschidere și în câte situații se poate afirma, de către toți cei implicați, că se propun și se adoptă soluții.
„În realitate, și eu, și colegii, și elevii, și părinții, cu toții sperăm să se reia cursurile, pentru că ne lipsesc enorm orele la clasă, împreună!” – este concluzia de la Botoșani.
Cum înțeleptul își face iarna car și vara planuri în caz că vine al doilea val de pandemie, profesorii urmăresc Monitorul Oficial, numărând zilele până la examenele finale.
