Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Momentul predării telefonului m-a luat prin surprindere, cu toate că știusem de la început că asta se va întâmpla. Număram tensionată minutele până când nu aveam să îl mai țin în mână. Am vorbit cu mama ultima dată, iar când am apăsat butonul de închidere, încercam să îmi țin în frâu lacrimile.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
Ne putem urmări în timp real traseul pe telefon când călătorim cu Uber sau Bolt, datorită datelor furnizate de sateliți. Predicțiile meteo au devenit mai precise tot datorită datelor adunate din spațiu. Putem să vedem exact cum arată o stradă din orice colț al lumii, tot pentru că un satelit a pozat-o. Să facă tot mai accesibile aceste informații este parte din munca cercetătoarei Anca Anghelea la Agenția Spațială Europeană (ESA). Într-un interviu exclusiv pentru Școala 9, aceasta povestește despre profesorii ei care au împins-o spre știință și încurajarea femeilor să aleagă cariere tehnice. Ca cercetătoare la una dintre cele mai prestigioase instituții din lume, Anca a vorbit și despre cum se simte când politicienii români își obțin titlurile de doctor plagiind munca altora.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.