Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Diandra Fechita din Tămășeni, Neamț, și Fabian Leiba din Vărbilău, Prahova, au făcut traininguri pentru copiii de la sat despre cum să folosească resursele de pe internet pentru școală. Așa au înțeles că fără modele, mulți dintre copii se pierd pe drum. Au o echipă de mentori formată din liceeni care îi motivează pe puștii de la țară să continue școala. Au reușit și să adune 50 de device-uri pentru copiii nevoiași. Cei doi văd pe viu, în jurul lor, la vecinii lor, ceea ce autoritățile pun în statistici: un sfert dintre copiii care ajung în clasa a opta nu mai dau la liceu și probabilitatea ca elevii să renunțe la școală crește cu cât părinții lor au mai puțină carte.
Tinerii sunt cei mai reticenți la vaccinul anti-covid, a afirmat recent Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare. Până la sfârșitul lunii aprilie, din totalul de adolescenți între 16 și 19 ani, 6.3% s-au vaccinat cu cel puțin o doză. Școala 9 a vorbit cu patru tineri de 16 ani care se regăsesc în această minoritate. Mărturiile lor sunt despre durerea sau teama pierderii oamenilor dragi și despre dorința de a avea o viață normală de licean.
Niciun partid nu-și asumă alocarea a 6% din PIB pentru educație în următorul an, deși Legea Educației prevede acest procent încă din 2011. Este principala critică pe care Societatea Academică din România (SAR) o aduce partidelor care candidează la alegerile parlamentare. SAR evidențiază într-o analiză „bilele albe“ și „bilele negre“ din programele de guvernare pentru educație ale politicienilor care cheamă cetățenii la vot pe 6 decembrie.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.