Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
La numai 19 ani, Julieta Martínez călătorește în toată lumea ca să țină discursuri despre cum educația fetelor poate să ajute la rezolvarea crizei climatice. După 17 ore pe drum, din Chile, adolescenta a ajuns și pe o scenă din București, la Climate Change Summit. Iar anul trecut a fost invitată la un dialog cu Hillary Clinton, fost secretar de stat al SUA. Julieta e fondatoarea platformei Tremendas, care le dă voce adolescentelor din 18 țări din America de Sud și Caraibe. S-a hotărât să promoveze educația fetelor în contextul schimbărilor climatice, după ce a văzut cât de afectată e Patagonia, regiune administrată de Chile și Argentina, unde locuiesc bunicii ei.
Să contest sau să nu contest, aceasta e întrebarea.
Aceasta este întrebarea pe care, ca profesori, o primim în fiecare an. Motivele sunt diverse: unii elevi se autoevaluează și nota primită nu este în concordanță cu așteptările lor (fie de-a lungul timpului s-au autoevaluat în mod obiectiv, inclusiv la simulări, fie constată o răsturnare a ierarhiei, fie au fost convinși de experiențele prietenilor din alte generații să încerce „o contestație”).
Copiii nu vin la școală nu doar din cauza școlii, în spate sunt și factori de natură socială și medicală. E nevoie, prin urmare, de mai multe instituții care să combată abandonul școlar, crede Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România, organizație care de peste 30 de ani implementează proiecte care își arată eficacitatea. La REZOLVAT podcast, aceasta a vorbit despre două dintre ele: Pachetul Educație Incluzivă de Calitate și Pachetul Minim de Servicii.
