Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Liceele cu profil agricol din toată țara s-au trezit în această vară că linia de finanțare din PNRR dedicată lor a fost eliminată. Motivul: întârzieri în implementare pentru care nu erau ele vinovate. Cu clădiri din anii 1970, directorii se întreabă cum pot face învățământul agricol atractiv pentru generațiile de azi și așteaptă un răspuns clar de la instituțiile statului că se vor găsi bani și pentru ele.
Elevii de clasa a noua primesc bursă abia din semestrul al doilea. Asta chiar dacă mediile din clasa a opta ar putea să le aducă recompensa pentru notele bune. O elevă din Otopeni, Ilfov, crede că legea discriminează și ajutată de părinți a trimis petiții la toate instituțiile care ar putea să miște lucrurile. Legea spune că elevii de la început de ciclu, dintr-a cincea și a noua, nu primesc burse din primul semestru. Activiștii de la Societatea Academică din România spun că un drept rămâne un drept indiferent de localitatea unde înveți și cer o soluționare.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.