Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Are școala românească nevoie să introducă în materii tematica egalității de gen? Da, răspund categoric Irina Ilisei și Alexandra Columban, două dintre autoarele manualului pentru profesori „Egalitatea de Gen: Predarea și Integrarea în Învățământul Preuniversitar”. Într-un interviu pentru Școala 9, acestea explică de ce cadrele didactice trebuie să-și adapteze stilul de predare astfel încât să le vorbească elevilor despre echitate, stereotipuri, discriminare și bullying în același timp în care le predau despre romane, lecții de istorie sau teoreme matematice.
Datele colectate la testarea PISA de literație arată că elevii care au acasă și citesc mai des cărți pe suport de hârtie au obținut rezultate cu 50 de puncte mai bune la citire decât cei care au declarat că citesc rar sau niciodată. Și elevii care citesc cărți pe dispozitive digitale au obținut rezultate cu 15 de puncte mai bune la lectură decât cei care citesc rar sau deloc. Există de asemenea o corelație între rezultate și numărul de cărți la care copiii au acces acasă.
Ales dintre mii de tineri din toată lumea, Răzvan Foncea, student la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, a reprezentat România la Youth4Climate 2022. Este o conferință pe schimbări climatice inițiată de Guvernul Italiei și United Nations Development Programme. Mai simplu spus, este acel eveniment la care Greta Thunberg și-a ținut, în 2021, discursul „Bla bla bla”, în care i-a ironizat pe marii lideri politici maeștri ai „bla bla”-ului și nu ai faptelor. Este o platformă de discuție incubator ai liderilor de mâine, acei tineri care azi și-au luat în cârcă misiunea demult ignorată - Planeta.