Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
Peste 3500 de copii din mediul rural învață astăzi să codeze, în bibliotecile publice de țară, datorită unui program al Fundației Progress, inițiat acum cinci ani. Școala 9 a mers în comuna Pietrari, județul Vâlcea, unde zeci de copii construiesc astăzi roboți și scriu linii de cod, fac stupi inteligenți și mașini eco de tuns iarba. Îndrumătoarea lor, o bibliotecară cu peste 30 de ani de activitate, a învățat să codeze cot la cot cu cei mici.
După fiecare examen, elevii rămân cu întrebări legate de rezolvările anumitor exerciții care le-au ridicat probleme. Așa s-a întâmplat în acest an cu subpunctul 1 de la Subiectul al III-lea, de exemplu.Liliana Mitre, profesoară de matematică și cofondatoare a platformei educaționale SuperScoala, a rezolvat, pentru publicația Școala 9, problemele mai dificile de la proba de matematică de la Bacalaureat.