Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Cum ar trebui modelat învățământul superior astăzi, când elevii apelează mai degrabă la internet decât la profesori pentru a afla informații? Se mai justifică organizarea semestrelor cu o perioadă principală de evaluare - sesiunea? Spre ce se îndreaptă învățământul superior de la noi și din Europa ne-a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, Horia Onița, vicepreședinte al Uniunii Studenților Europeni (European Students’ Union – ESU). Alături de reprezentanți ai studenților din alte 40 de țări, românul analizează problemele colegilor săi din Europa și discută soluțiile găsite cu autoritățile europene.
Constance Kassor, profesoară la Universitatea Lawrence din Wiscosin, SUA, și-a câștigat o popularitate imensă în rândul studenților după ce a lansat cursul despre cum să nu faci nimic. Într-un interviu pentru revista Time aceasta a vorbit despre nevoia tinerilor să se deconecteze, să nu lucreze până la epuizare și să mai lase telefonul din mână. Crede că scopul educației trebuie să se îndepărteze de la a crea omul prosper economic și să se concetreze mai mult pe a face oameni mai buni.
„Eu am ieșit din învățământ pentru că nu ne mai permiteam să fim doi profesori în aceeași casă. Fostul meu soț venea acasă cu, în banii de atunci, 2 milioane și jumătate de lei, eu veneam cu 45 de milioane”, este o amintire din anii 2000 a Laurei Dachin, astăzi profesoară în Danemarca. Chiar dacă diferențele salariale stat-privat nu mai sunt acum de același ordin, profesorii români din afară înțeleg perfect și susțin protestul din țară. Școala 9 a vorbit despre grevă și condiții la catedră cu cadre didactice din Danemarca, Suedia și Germania, țări în topul european la salarii pentru profesori și la investiții în educație.