Traducătoare „de meserie”, lingvistă din pasiune, citește până și etichetele de pe detergenți și nu înțelege o lume fără 4000 de semne pe zi.
Tot anul școlar au plantat copaci, au strâns gunoaie, au reciclat și au făcut campanii de conștientizare despre colectarea selectivă în orașele lor. Deși mulți dintre ei au făcut toate astea întâi doar ca să scape de ore, ca activitate extrașcolară, și-au dat curând seama că nu e de glumit cu problemele de mediu. Într-o tabără de patru zile organizată ca premiu pentru cei mai harnici 85 de elevi, la Cheia, județul Prahova, tinerii și profesorii lor și-au exprimat nevoia de mai multă educație despre mediu. Dar nu musai în școli.
„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.
16% din profesorii din România primesc gradații de merit, adică un plus de 25% la salariu pentru cinci ani. Asta înseamnă dosare voluminoase cu diferite adeverințe, în mare parte. Am urmărit cum a crescut piața hârtiilor în ultimii 13 ani, de când se acordă această premiere. Am dat peste site-uri care oferă contracost adeverințe, am fost martoră la adevărate lupte pentru întocmirea acestor dosare și găsirea cunoștințelor care le pot împinge mai în față. După o grevă generală care a adus în prim plan discuțiile, legitime de altfel, despre salariile profesorilor, cred că e timpul să vorbim fără perdea și despre cine le merită.