Cum ții în viață o bibliotecă de la țară. „Comunitățile care nu au biblioteci sunt cu siguranță mai sărace”

Mihaela Tănasă este bibliotecară în satul natal Popricani din județul Iași din decembrie 1990, când în toată țara existau aproape 14 mii de biblioteci. Acum mai sunt sub 9 mii, adică s-au închis mai mult de o treime. Din 1997 când s-a finalizat construirea căminului cultural din comună, biblioteca a căpătat un spațiu generos. 

Important este și cu ce înzestrezi acel spațiu, crede bibliotecara. Fără dragoste de carte, nu poți să faci profesia asta. Și dragoste pentru copii, fiindcă micilor cititori trebuie întâi să le ajungi la suflet. Este mai mult decât intermediarul dintre raftul de cărți și cititor.

„Dintre toți colegii din rețeaua bibliotecilor publice din județul Iași, am rămas statornici un grup care colaborăm și încercăm încă să dezvoltăm micile noastre biblioteci și să ținem pasul cu vremurile actuale”, povestește Mihaela Tănasă. 

Și-a dorit ca încăperea în care se păstrează și se citesc cărți să arate ca o casă primitoare, caldă și în care te poți reîntoarce cu drag oricând. „Cred că fiecare dintre noi are un destin, iar al meu a fost să fiu bibliotecar acasă la mine”, spune cu emoție femeia. 

Așa am simțit că pot fi de ajutor oamenilor cu care am crescut de-a lungul anilor. Este bine știut că rolul principal al unui bibliotecar este de a construi colecții. Eu cred că și mai important este să crești și să dezvolți spiritul comunitar.

Care este munca unui bibliotecar?

Mihaela Tănasă îi întâmpină pe micii cititori cu îmbrățisări. Are grijă să se îmbrace în culori vii și este mereu zâmbitoare și caldă. Îi cunoaște pe toți și are grijă să le pună în față cărți pe gustul lor. 

Astăzi, chiar și în cele mai depărtate sate, device-urile sunt preferate în detrimentul unei cărți. O altă luptă pe care bibliotecarul trebuie să o dea. „Pentru a cultiva unui copil pasiunea pentru lectură este necesară o abordare psihologică, o cunoaștere a preocupărilor sale, pentru a construi un profil de utilizator căruia să-i poți oferi exact ceea ce are nevoie, ceea ce se pliază pe interesele lui”, adaugă Mihaela Tănasă.

„Cititorii cu adevărat pasionați vor prefera întotdeauna o carte cu file, pe care să o răsfoiască ușor,  căreia să-i simtă mirosul, în detrimentul unui dispozitiv Kindle”, crede bibliotecara.

Pe lângă interacțiunea cu cititorii, bibliotecarul are multe alte sarcini. Pe lângă observarea, discuțiile și recomandările pe care le poate face, trebuie să stabilească planurile pentru achiziția de carte, să le înregistreze, clasifice, catalogheze. Și foarte importante sunt proiectele culturale, colaborările cu Biblioteca Județeană „Gheorghe Asachi” și alte instituții ale statului. 

Bibliotecile zilelor noastre s-au îndepărtat mult de statutul clasic, în care asigurau doar împrumutul de carte. Astăzi luptă să se transforme în adevărate centre culturale, menționează Mihaela Tănasă. „La noi în bibliotecă funcționează de la începutul anului un Club CODE kids, un proiect inițiat de Fundația Progress, în care copiii învață să descopere lumea programării prin dezvoltarea competențelor digitale.”  

Și pe lângă asta, la Popricani, tot bibliotecara este persoana care de cele mai multe ori face și curățenie. „Cineva ne cataloga cândva ca fiind oameni-instituție și cred că afirmația este încă foarte adevărată.”

Biblioteca de vacanță sau „metamorfoza”

Proiectul „Biblioteca de vacanță” s-a conturat în vara anului 2011. „Ideea a pornit de la dorința de a oferi copiilor din comunitatea noastră o altfel de vacanță.  Știm cu toții că există un decalaj între oportunitățile pe care le are un copil de la oraș față de cel de la sat, iar acest proiect își propunea eliminarea acestor  diferențe”, povestește Mihaela Tănasă. 

În „Biblioteca de vacanță” funcționau modulele: Jucărioteca (pentru cei mai mici copii),  Școala de vacanță, Clubul de pictură „Și eu vreau să fiu pictor” și  Cinemateca. Și pentru prima dată, și copiii din alte sate au putut participa, fiindu-le asigurat transportul.

Decorul s-a construit din paleți, canapelele erau comode și așteptau cu nerăbdare să se înghesuie pe ele copii mici și mari. Un pictor-decorator a dat culoare întregului spațiu. Apoi au făcut și căsuța cu cărți, confecționată de oameni din sat. Timp de o lună de zile activitățile organizate s-au petrecut în aer liber, în parcul din fața bibliotecii, de marți până vineri, de la ora 10.00 până la ora 13.00. Peste o sută de copii între 4 și 14 ani au frecventat atelierele. 

„Atelierele de lectură, știință, alimentație sănătoasă, dans, muzică, matematică distractivă, Jucărioteca, le-au oferit copiilor posibilitatea de a descoperi lumea și de a învăța lucruri noi. În fiecare zi, descopereau un cuvânt nou, iar cel care a avut cel mai mare succes a fost  cuvântul «metamorfoză» și cu toții ne imaginam cum ar fi fost dacă până la sfârșitul zilei ne-am fi transformat în fluturi.” 

Au fost ca invitați speciali scriitori, un apicultor, un stomatolog, un meșteșugar, un preot, doi antrenori de fitness. „Doi bunici, de dorul nepoților rămași în străinătate, ne-au susținut cu rechizite și sucuri și tot ne vizitau mereu și parcă nu se dădeau duși de la noi”, mărturisește bibliotecara. Bogdan Tănasă (cumnat), fondatorul asociației Casei Share, a fost și el alături proiectului cu dulciuri, fructe, materiale didactice și cu sprijin material. 

„E greu de stabilit care au fost activitățile cele mai apreciate de copii, dar aș spune că atelierul de dans ocupă primul loc pe podium. Sunt absolut convinsă de faptul că fiecare copil a plecat la finalul călătoriei noastre prin biblioteca de vacanță, mai bogat, mai bun, și nu în ultimul rând cu informații și cunoștințe mai multe”, mai spune Mihaela Tănasă. 

Prin astfel de activități, biblioteca poate deveni centrul unei comunități. Asta își dorește Mihaela. „Familia, școala, biblioteca, media, societatea în ansamblu, poate să crească și să educe cititori, dacă asta dorește să facă.”

„Comunitățile care nu au biblioteci sunt cu siguranță mai sărace și mai puțin dezvoltate”, mai spune bibliotecara. Această instituție, fie că se află în București sau într-un cătun din România, este un centru de informare, cercetare, educație, recreere în mod gratuit pentru toți membrii dintr-o comunitate, indiferent de vârstă, gen, categorie socio-profesională. O raportare realizată de proiectul Harta Educației spune că mai bine de jumătate de milion de copii din România nu au acces la o bibliotecă.