Nini desenează tot feluri de chestii. În plus, colecționează aventuri culinare și limbi străine. Chiar dacă nu prea are cu cine să le vorbească, lucrând solo în studioul ei de acasă.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
În ce condiții se deschid școlile din semestrul al doilea, după câte îmbolnăviri într-o clasă se trece la învățământul online și ce fac cadrele didactice cu comorbidități care predau la grădiniță sau la învățământul primar, acolo unde nu există pedagogi cu care să fie înlocuiți? Răspundem la toate întrebările cu privire la deschiderea școlilor pe baza ordinului comun al ministerelor Educației și Sănătății și declarațiilor făcute de oficialii Ministerului Educației.
Pandemia a subliniat multe lipsuri în școlile din toată lumea. Printre ele, se numără și calitatea proastă a aerului din sălile de clasă. În contextul crizei sanitare, doi cercetători de la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor au creat, la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București, clasa cu cel mai curat aer, cea mai bună lumină, cu acustică și temperatură optime pentru învățare. Studiile internaționale arată că performanțele intelectuale ale copiilor pot crește cu 20% dacă sunt într-un mediu confortabil. Clasa care a făcut ore acolo nu a avut cazuri de Covid-19.
