
Jurnalist pasionat de foto-video. Crede în puterea informației și a poveștilor de a face oamenii mai empatici.

În urmă cu șapte ani, Evelina Necula a creat, împreună cu alți doi parteneri, o platformă de comunicare și management pentru grădinițe și școli. S-a extins în acest timp pe trei continente: Europa, Asia și America de Sud. Într-un interviu pentru Școala 9, antreprenoarea în educație arată cum ar trebui să fie dinamica relației dintre părinți, educatori și școală pentru a le netezi drumul copiilor în pregătirea lor. De la reguli simple, cum ar fi ca părinții să nu le dea dulciuri la micul dejun copiilor și să nu-i lase cu ochii în telefon pe drumul spre grădiniță.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Sălile de așteptare sunt locuri în care auzi multe. Cine ce face, cine ce spune, cât mai e prețul nu știu cărui produs, la ce medici se tratează lumea și cum sunt profii din diferite școli. „Copiilor le place de proful X. Nu-i stresează, le dă note mari, aproape toți au zece. E conștient că materia lui, nefiind de BAC, nu îi interesează pe elevi. Sunt dezamăgiți însă de proful Y: nu prea face mare lucru, iar majoritatea dau bacalaureatul din materia pe care o predă.”
E aici ceva ce nu se leagă, nu?