„Calitatea jobului, veniturile, chiar și probabilitatea de a ajunge la închisoare sunt legate de literație”. Interviu cu expertul internațional Charles Temple

„Calitatea jobului, veniturile, chiar și probabilitatea de a ajunge la închisoare sunt legate de literație”. Interviu cu expertul internațional Charles Temple

Dacă îl întrebi pe un om sărac, fără loc de muncă și cu un sac de greutăți de unde crede că i se trag toate, sunt puține șanse să-ți răspundă că de la faptul că nu știe să citească prea bine. Dar experții au documentat asta științific și pot spune fără umbră de îndoială că este o cauză importantă. Charles Temple este unul dintre ei. Profesor doctor cu 40 de ani de experiență, îi învață pe dascălii din toată lumea cum să predea cititul și scrisul, inclusiv pe cei din România. Într-un interviu pentru Școala 9, Temple arată prin exemple clare ce este literația și de ce este atât de importantă. 

29.03.2024

de Andreea Archip

„Într-o clasă întâi, intră un om în halat de laborator și spune:

- Scuzați-mă, câți cititori slabi aveți în clasa asta? 

- Cred că am vreo opt, dar de ce mă întrebați?, spune profesorul.

- Sunt de la departamentul de stat, vreau să știu de câte paturi de închisoare vom avea nevoie peste 20 de ani.”

Este o anecdotă, dar nu departe de adevăr. „Este probabil din punct de vedere statistic”, spune profesorul Charles Temple, doctor în literație și îndrumător de profesori cu 40 de ani de experiență în domeniu. Doar ce s-a încheiat Conferința Națională de Literație, organizată de Teach for Romania și Fundația Noi Orizonturi, în București, pe 9 martie. 

Profesorul american iubește România unde tot revine din 1996, când a implementat proiectul Reading and Writing for Critical Thinking (RWCT), care s-a extins în peste 40 de țări de pe cinci continente și a implicat sute de mii de profesori.

Literația, alături de alfabetizarea matematică și cea științifică, sunt cele trei componente ale alfabetizării funcționale. Iar în România, testele PISA clasează România pe locul 45 din 80 la citire (45 la matematică și 48 la științe). La literație, 58% dintre elevii din țara noastră (față de o medie OCDE de 74%) au ajuns cel puțin la nivelul 2, ceea ce înseamnă, printre altele, că sunt capabili să identifice ideea principală a unui text de lungime moderată. În schimb, restul de 42% nu înțeleg ce citesc.

Profesorul Temple crede că ar trebui să privim cu ceva mai multă îngăduință aceste rezultate, nivelul de educație fiind o preocupare în toată lumea. „Probabil și polonezii sunt chiar acum la un eveniment și se întreabă ce să facă”, glumește pe scena Conferinței Naționale de Literație. Polonia este o țară clasată pe locul 12 în lume la testările PISA.

Soția sa este româncă și următoarea oprire, după București, va fi Cluj, unde îl așteaptă socrii. „Am avut câteva călătorii în România și de fiecare dată când mă întorceam, eu spuneam ceva în engleză și translatoarea spunea în română și după o vreme, ea nu mai repeta în română ce spuneam eu. Și am întrebat-o de ce nu mai traduce și mi-a zis: fiindcă deja le-am spus asta, știam ce vei spune în continuare. Apoi ne-am căsătorit”, simplifică acesta întâlnirea cu astăzi soția sa Codruța Temple. 

După zeci de ani de muncă în domeniul învățământului, expertul american crede că profesorii au nevoie de mai mult sprijin și cursuri despre cum să le predea elevilor. „Iar dacă profesorii nu au acest lucru, atunci poate că nu e vina lor.”

Școala 9: Auzim în ultimii ani tot mai des noțiunea de literație și cred că există în continuare confuzie în ceea ce privește ce înseamnă. Ne puteți explica?

Charles Temple: Literația este una dintre cele mai bune modalități de a ne pune ideile pe hârtie, astfel încât să ne putem uita din nou la ele și să reflectăm asupra lor. Nu știu despre voi, dar eu, de fiecare dată când scriu ceva, un e-mail, imediat ce apăs butonul de trimitere, mă gândesc: „O, am vrut să spun altceva”. Este modul în care funcționează cititul și scrisul.

Când scrii ceva, ajungi să vezi la ce te gândeai și apoi îți spui, o, asta îmi amintește de altceva, iar asta îți permite să scoți mai multe idei. 

La fel și atunci când oamenii citesc. Le amintește de ceva, poate din experiența lor, o idee pe care autorul nu a intenționat-o deloc, dar care îi poate face să se gândească la lucruri care erau dincolo de mesajul „despre ce e vorba în poveste”, și îi face mai inteligenți.

„Literația te face mai deștept”

Am un prieten care a scris un articol științific - „Literacy Makes You Smarter (Literația te face mai deștept”), și a demonstrat acest lucru. Poate fi testat: adunați un grup de oameni cărora le place să citească și un grup de oameni care spun că preferă să se uite la televizor, să joace tenis, și puteți începe să le puneți întrebări. Una, doar despre vocabular, despre cuvintele pe care le cunosc, doi, ce știu despre lumea din jurul lor, despre oamenii din politică, despre natură și restul. Și chiar dacă sunt oameni educați, cei care citesc știu mult mai multe cuvinte, știu mult mai multe despre ce se întâmplă în lumea din jurul lor.

O prietenă de-ale mele a făcut un test în California, a testat studenți universitari cu o întrebare: „Credeți că sunt mai mulți evrei sau mai mulți musulmani în lume?”. Iar studenții care nu citeau au spus: „Sunt mult mai mulți evrei în lume decât musulmani”. Iar diferența între cele două categorii este un factor de 100.

Ei aveau impresia asta de la televizor, iar noi nu avem atât de mulți musulmani la televizor în America, așa că asta era tot ce știau.

- Nici în România nu avem…

- Deci e ceva răspândit. Vreau să spun că afli lucruri din presa scrisă pe care nu le afli de la televizor sau din conversații. 

Avem un studiu în America făcut de Universitatea Cornell. Au măsurat sofisticarea limbajului vorbit al oamenilor. Au luat o înregistrare apoi au trecut-o prin calculator și s-a dovedit că o carte pentru copii de cinci ani avea în ea un vocabular mai avansat decât cel al unor oameni cu studii universitare când vorbeau între ei, apoi decât avea un program de televiziune. Orice carte are un vocabular mai bogat decât tot ceea ce primim de la televizor sau din vorbirea normală. 

- Ați spus în timpul conferinței ceva ce ar putea speria pe unii oameni: lipsa literației te afectează la vârsta adultă în extrem de multe moduri… 

- La multe niveluri. Și există studii în acest sens. Să spunem că sunteți o familie și aveți un copil care are astm, o boală respiratorie. Îi poți întreba: cum ai grijă de copilul tău? Ce faceți pentru a vă asigura că copilul dumneavoastră rămâne sănătos? Cu cât o persoană citește mai puțin bine, cu atât este mai probabil ca ea sau el să facă alegeri greșite. Cu alte cuvinte, calitatea îngrijirii medicale a familiei tale depinde de alfabetizarea ta. 

Calitatea jobului pe care îl obții, posibilitățile de angajare, veniturile pe care le obții, chiar și probabilitatea de a ajunge la închisoare. Serios! Era un fel de anecdotă: într-o clasă întâi, a intrat un om în halat de laborator și a spus: scuzați-mă, câți cititori slabi aveți în clasa asta? Și profesorul spune: cred că am vreo opt, dar de ce mă întrebați? Omul spune: sunt de la departamentul de stat, vreau să știu de câte paturi de închisoare vom avea nevoie peste 20 de ani. Nu cred că e o întâmplare adevărată, dar este probabil din punct de vedere statistic.

Charles Temple

„Nu dau niciodată vina pe profesori”

- Cum se face că la nivelul evoluției tehnologice din zilele noastre, încă ne luptăm cu acest lucru simplu: cititul, scrisul, înțelegerea unui text?

- Dacă vorbiți cu unii dintre oamenii, familiile care nu citesc foarte bine, poate că nu au nicio carte acasă și nu le citesc copiilor lor, iar aceștia nu au rezultate foarte bune la școală, oameni care nu fac prea mulți bani, poate că nu au loc de muncă, toate lucrurile negative sunt acolo. Și tu întrebi: este cititul o problemă pentru tine? Nu, nu, nu, vine răspunsul.

Chiar în partea de jos a scorurilor la teste, o persoană din trei ar recunoaște că cititul este o problemă, ceilalți doi din trei nu ar recunoaște. 

O femeie antropolog a făcut un studiu de zece ani, zece ani în care a trăit, literalmente, în dormitoarele oamenilor săraci, cititori slabi, și a documentat modul în care aceștia trăiau fără să știe să citească, viețile lor erau nefericite, dar ei nu s-au gândit niciodată că dacă ar fi primit mai multă educație sau dacă ar fi mers acum și ar fi primit mai multă educație, că viața lor ar fi fost mai bună. 

- Există un lucru pe care îl dezbatem des în România: este calitatea predării corelată cu rezultatele elevilor? Există o corelație?

- Nu dau niciodată vina pe profesori. Să predai este greu și este nevoie de o persoană dedicată, cu multă tenacitate și multă dragoste pentru a face asta ca profesie. Cred că noi toți avem nevoie de toate informațiile și de toată instruirea pe care le putem obține, avem nevoie de tot sprijinul pe care îl putem obține, avem nevoie de toate materialele pe care le putem obține. 

De asemenea, avem nevoie de un curriculum care să funcționeze. Am găsit și am lucrat aici, am predat aici în 2005 timp de un an, oamenii care predau în școlile primare nu sunt obligați să urmeze un curs universitar pentru a ști cum să predea cititul, există un curs opțional, dar nu sunt obligați să îl urmeze. Ei bine, cum poți face ceva dacă nu ești pregătit să o faci? Așa că eu cred că nu apreciem suficient cât de dificilă este predarea lecturii pentru toți copiii, în special pentru cei care nu au susținerea necesară acasă pentru a o face cu ușurință. 

Ai nevoie de pregătire și de sprijin pentru asta, iar dacă profesorii nu au acest lucru, atunci poate că nu e vina lor. 

Foto: Asociația Noi Orizonturi

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

literatie, citit, scris, charles temple, expert educational

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile