După greva de avertisment de miercuri, 17 mai, și negocierile cu Guvernul pe care le-au considerat eșuate, sindicatele din educație vor intra luni, 22 mai, în grevă generală.
Sindicaliștii cer, printre altele, majorarea salariilor, astfel încât, venitul unui profesor debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, adică de 6.789 de lei. În acest moment, un profesor abia intrat în sistem are un salariu între 2.322 și 2.576, în funcție de studii și grad didactic.
În acest weekend, sindicatele au fost invitați la discuții inclusiv de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. Luni vor avea o întâlnire din nou la Guvern, la care vor participa și miniștrii Muncii și al Educației.
Grevele profesorilor de-a lungul anilor. Ce au cerut și ce au obținut
Dacă greva anunțată de cadrele didactice va avea loc, va fi prima după 18 ani.
Primele proteste ale profesorilor au avut loc în anii ‘90, dar au fost mici și scurte. De atunci și până în prezent, au avut loc trei mișcări de amploare:
- Greva din 1999 din buza examenului de Bac
Protestele din 1999 au fost de fapt o continuare a celor începute în toamna lui 1998. Profesorii au cerut atunci alocarea a 4% din PIB, reclamând că bugetul acordat de Guvern acoperă salariile doar până în vară. În același timp, Executivul se plângea că nu are de unde da mai mulți bani.
O primă grevă de avertisment din ianuarie, suspendată ulterior din cauza mineriadei, a urmat o a doua, în aprilie. Nemulțumiți că Ministerul Finanțelor nu a crescut alocarea din PIB și statul a întârziat repetat plata salariilor, după nenumărate runde de negocieri, profesorii au intrat în grevă generală în 8 iunie. Toate școlile și liceele din România și-au închis porțile chiar în buza Bacalaureatului.
În același timp, în țară au avut loc mai multe proteste în fața sediilor partidelor. Greva a ținut o săptămână și s-a încheiat după ce liderii sindicali au semnat un acord cu Ministerul Educației și cel al Finanțelor, prin care Guvernul se angaja că plătește salariile până la sfârșitul anului și că înființează un fond de susținere a învățământului e stat (FSIS). Acest fond urma să fie colectat de la toți agenții economici și folosit pentru investiții și dotări pentru școli. FSIS a fost însă introdus tot ca parte din bugetul ministerului, în timp ce salariile dascălilor au continuat să întârzie.
- Cinci săptămâni de blocaj în 1999
Pentru că anul 1999 s-a terminat fără să obțină nimic, în ianuarie anul următor sindicatele din învățământ au strâns din nou rândurile și au început să ia în calcul noi proteste. Au cerut din nou majorarea salariilor și un buget de 6% din PIB pentru învățământ, practic, atât cât preve în acest moment Legea educației.
Greva a fost declanșată pe 24 ianuarie, iar profesorii au refuzat să vină la catedră timp de cinci săptămâni. Profesorii au obținut atunci și primul succes: o majorare salarială de 80%, în două etape. Greva a fost oprită numai după ce hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial.
Au mai avut loc câteva proteste și în 2002, plus o grevă de avertisment, în urma cărora, cadrele didactice au mai câștigat 5% în plus la salarii, iar mișcările au continuat și pe parcursul anilor următori.
- În 2005, greva profesorilor a fost reclamată la CCR
Ultima grevă generală în învățământ a avut loc în 2005. A durat trei săptămâni, timp în care profesorii nu au intrat la ore. În acea perioadă, s-au alăturat protestelor și profesorii din învățământul universitar. Sindicatele au cerut din nou alocarea a 6% din PIB, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură.
Ministerul Educației a reclamat greva la Curtea Constituțională, acuzând că este ilegală, dar magistrații au fost de partea dascălilor.
Mișcările de protest s-au încheiat după ce premierul de-atunci Călin Popescu Tăriceanu a promis alocarea a 4,8% din PIB pentru educație și o mărire salarială de aproape 12%. A fost cea mai substanțială reușită în privința finanțării educației de până acum.
Aproape în fiecare an de-atunci, sindicatele din educație au organizat proteste mai mici sau mai mare, au făcut greve japoneze și au amenințat cu manifestări, culminând cu situația actuală.
Conform Legii Educației, educația ar trebui să primească 6% din produsul intern brut. Pentru 2023, procentul este de 2,1.
