Primele figuri de autoritate cu care copiii intră în contact sunt adulții din familie: părinții, de cele mai multe ori, dar și unchi, mătuși, bunici etc. Aceștia însă au un dublu rol: pe lângă rolul de autoritate, ei sunt văzuți de cei mici în primul rând ca figuri de atașament și modele de comportament. În relație cu acești adulți, copiii învață care sunt regulile pe care trebuie să le respecte în interacțiunile lor sociale și ce fel de așteptări pot avea în raport cu cei din jur.
O familiile în care se comunică deschis și în care fiecare membru, indiferent de vârstă, se simte respectat și apreciat în cea mai mare parte a timpului va predispune copiii să fie încrezători în propriile forțe și să manifeste o atitudine cooperantă față de alți adulți din afara familiei, în special atunci când e vorba de cadrele didactice.
Pe de altă parte, dacă mediul de acasă este predominant conflictual și tensionat, iar copiii nu se simt în siguranță în raport cu adulții din familie, atitudinea față de alte figuri de autoritate le va fi influențată negativ. Vom observa copii mai timizi, mai neîncrezători sau mai reticenți, iar în cazuri extreme, de-a dreptul sfidători sau practic absenți.
Odată cu intrarea în sistemul educațional, copiii învață să interacționeze din rolul de elevi cu alți adulți aflați în rol de autoritate: întâi educatorii de la grădiniță, apoi învățătorii din ciclul primar și, treptat, din ce în ce mai mulți profesori specializați într-un domeniu sau altul. Interacțiunea cu aceștia completează anumite goluri din relaționarea cu familia, ajutându-i pe elevi să se dezvolte și să se adapteze la mediul școlar.
Toți acești adulți au o serie de responsabilități cu privire la elevii lor, prin definiția meseriei de cadru didactic, care se reflectă și în fișa postului. În plus, pregătirea lor profesională ar trebui să le asigure o bază solidă de cunoștințe, aptitudini și instrumente prin care profesorii să cultive relații pozitive cu elevii, indiferent de vârstă, statut social sau performanță școlară. Profesorul, ca reprezentant al instituției de educație, este un vector deosebit de important în viața elevilor și calitatea actului didactic este un predictor pentru succesul individual al elevilor. În funcție de cât de bine reușesc profesorii să păstreze interesele elevilor în prim-plan atunci când își exercită rolul de educatori, experiențele personale ale elevilor pot fi fundamental diferite: unii tineri prind aripi, în timp ce altora li se taie aripile de nenumărate ori. Iar aceasta este o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale copiilor, pe care statul este dator să le garanteze.
Cinci recomandări pentru profesori
1. Încurajează elevii să respecte măsurile de protecție și restricțiile în vigoare tot timpul și fii tu însuți un model pozitiv de conduită responsabilă pentru ei
Arată-le și explică-le elevilor că măsurile de protecție trebuie respectate ca să fie ei înșiși protejați și să-i protejeze pe cei din jur. Oricât ar fi de importante cuvintele prin care le demonstrezi de ce e important să respecte măsurile de protecție și când nu-i supraveghează nimeni, cel mai important este modelul de conduită pe care îl afișezi la ore. Tinerii au mai multe șanse să accepte necesitatea măsurilor de protecție dacă au în proximitatea lor exemple pozitive din partea profesorilor, părinților etc.
2. Oferă-le elevilor doar informații științifice, din surse de încredere
Ca reprezentant al unei instituții de educație, profesorul are datoria și responsabilitatea de a le prezenta elevilor informații științifice, analizate și validate de experți în domeniu, pentru a preveni dezinformarea în masă. Este firesc ca elevii să fie interesați de problematica vaccinării și toate subiectele care vizează contextul pandemiei și să ceară opinia profesorilor lor, mai ales atunci când relația este una deschisă, bazată pe încredere. În acest context, copiii și tinerii trebuie protejați de contaminarea cu anxietățile personale ale cadrelor didactice sau cu zvonuri și fake news.
3. Implică-te în combaterea zvonurilor alarmiste și a conspirațiilor în cadrul școlii
Recomandă-le elevilor o atitudine precaută atunci când dau peste informații care le trezesc reacții emoționale puternice sau care sună a conspirații. Pune accent pe calitatea informațiilor și sursele credibile la care elevii pot apela în online și în offline pentru a-și clarifica dilemele. Explică-le că fenomenul conspirațiilor a înflorit sub efectul pandemiei tocmai pentru că, în mijlocul haosului, oamenii au nevoie să simtă că înțeleg ce se întâmplă sau că sunt în control.
4. Fii conștient de rolul tău de autoritate ca profesor și nu abuza de poziția de putere
Profesorii trebuie să evite manifestările emoționale, pierderea calmului și discursurile negativiste, pesimiste sau critice în cadrul școlii. Exprimarea propriilor interpretări și opinii ale profesorilor trebuie făcută cu tact, luând în considerare rolul de autoritate cu care este învestit profesorul de către elevi. Elevii, în special cei de vârste mai mici, sunt ușor influențabili și, atunci când intră în contact cu ele, pot prelua rapid temerile, îngrijorările sau supărările personale ale profesorilor lor, ceea ce le pune în pericol sănătatea emoțională.
5. Încurajează comunicarea deschisă a elevilor cu părinții și familia lor
În această perioadă de impredictibilitate și restricții, calitatea relațiilor cu familia este deosebit de importantă. Vorbește-le elevilor despre importanța comunicării în familie și despre importanța toleranței în momentele dificile prin care trecem cu toții (probleme emoționale, boli sau lipsuri financiare, lipsa unor resurse etc.) Recomandă-le să fie atenți la propria sănătate emoțională și să ceară ajutor de la părinți, familie, alți profesori sau specialiști atunci când sunt confuzi sau când suferă. Elevii care au trecut prin decese în familie și alte pierderi cauzate de COVID-19 sunt deosebit de vulnerabili și au nevoie de o atenție specială din partea cadrelor didactice.
Acesta este un fragment din articolul IN A RELATIONSHIP. 5 sfaturi pentru profesori în discuțiile cu elevii, indiferent de opțiunea personală cu privire la vaccinare, publicat inițial în Libertatea.
