Alice în țara motoarelor și a cailor putere. Cel mai tânăr pilot de drift din Europa este o adolescentă româncă

„Nu mi-a fost niciodată teamă, nici de accidente, nici de viteză”, spune Alice Ene.

Stă la bordul mașinii tatălui ei, un BMW negru acoperit cu sigle și nume de firme - sponsorii din competiții. E mică de statură și pare și mai mică îngropată în scaunul de șofer și îmbrăcată în salopeta de pilot. Din bord ies tot felul de cabluri și manete. Scaunul din dreapta e ocupat de casca roșie de pilot.

Alice își pune mănușile cu detalii din silicon, folosite pentru a nu-i aluneca palmele pe volan. De data asta nu se pregătește pentru o competiție. „Îmi e frig”, râde tânăra de 14 ani, în timp ce afară, în parcarea de la Târgul Auto Vitan, plouă cu găleata, la început de noiembrie. Întreaga scenă pare scoasă din jocul video Need for Speed.

Pe urmele lui „Haiu”

Alice nu-și amintește când a urcat prima oară la volanul unei mașini de drift. Era prea mică să-i poată rămâne momentul în minte. „Probabil aveam câteva săptămâni. Părinții mei au fost nevoiți să mă ia de mică cu ei la concursuri pentru că nu aveau cu cine să mă lase acasă”, povestește tânăra. Așa s-a lipit de ea microbul pasiunii pentru mașini.

Alice vine dintr-o familie cu istorie în motorsport. Tatăl ei este Sorin Ene, el însuși campion național și european. Sorin Ene, cunoscut în lumea motorsportului ca „HAIu” după numărul de înmatriculare al mașinii cu care concurează - B 69 HAI -, este omul care a dat naștere driftului, ca sport, în România. A fondat prima școală de drift din țara noastră și a pus bazele Campionatului Național de Drift, sub tutela Federației Române de Automobilism Sportiv.

Driftingul înseamnă derapare controlată a mașinii. Șoferul se folosește de accelerație, de frână, ambreiaj și de cutia de viteze pentru a supravira și pentru a menține mașina în această stare de supravirare.

Spre deosebire de alte competiții din motorsport, la drift important nu este cine termină primul, pentru că nu este o cursă. Important e cine scoate cel mai mult fum din cauciucuri. Se punctează unghiul mașinii la derapaj, viteza și, mai ales, spectacolul.

Driftingul își are originea în Japonia. Keiichi Tsuchiya, un fost pilot de curse acum în vârstă de 65 de ani, este considerat „tatăl” acestui sport pentru că obișnuia să concureze într-un mod mai puțin tradițional și făcea drifturi pentru spectacol în timpul competițiilor.

Cea mai tânără „Regină” a driftului

Pregătită chiar de tatăl ei, Sorin Ene, Alice și-a obținut licența de pilot profesionist de drift anul trecut, în noiembrie, într-o zi de 13. „N-a fost deloc o zi cu ghinion”, glumește puștoaica. A devenit, astfel, cel mai tânăr pilot din Europa. Prima competiție a avut-o în primăvară, la Campionatul European Drift Kings. Tot atunci a obținut și prima victorie: locul I la clasa de fete. În iunie, a concurat la Campionatul Național RoDrift.

„Acolo am reușit să mă calific, dar am pierdut din primul battle. Aveam și foarte multe emoții, pentru că nu aveam prea multă experiență și nu-mi cunoșteam foarte bine mașina. Pe parcurs am reușit să mă obișnuiesc cu emoțiile și m-am împrietenit mai mult cu mașina mea”, spune Alice.

A mai ajuns în Grecia, în octombrie, tot la Drift Kings, unde s-a clasat din nou pe podium, ajungând în finala de la Serres. A ieșit pe locul al doilea la clasa Pro 2 și a obținut titlul de „Regină” a driftului, la categoria „Drift Queen”. Este cea mai tânără deținătoare a titlului de „Queen of Drift”.

„Nu mă așteptam ca în anul meu de debut să ies campioană europeană”, spune tânăra.

Pilotul trebuie să fie prieten cu mașina

La „Drift Kings”, Alice a participat cu mașina tatălui ei, după ce a ei a fost avariată după primele concursuri. Autoturismul cu care fata participă la competiții, un BMW seria 3 E46 de peste 400 de cai putere, este modificat special pentru derapajele controlate. Modificările aduse mașinii au fost făcute chiar de tatăl ei.

„Avem patru mașini de drift și toate, în afară de una, sunt proiectate și dezvoltate de mine, după știința mea și după experiența pe care am acumulat-o”, spune Sorin Ene.

„Dacă în motorsport mașina nu te ajută - mașina este 50-60% din performanța pe care o faci, din evoluția ta - și nu te lasă să te împrietenești cu ea și nu ajungeți la nivel de compatibilitate maximă, nu obții niciun rezultat”, explică el.

Nu este un domeniu al bărbaților

„Cum tratez mașina, așa mă tratează și ea pe mine. Adică dacă mă comport frumos cu ea, așa se comportă și ea cu mine”, punctează și Alice.

La competițiile la care a participat până acum, Alice s-a impus în fața multor concurenți cu o experiență mai mare decât a ei. Și cei mai mulți dintre ei sunt bărbați.

În motorsportul din Europa, mai puțin de 7% dintre piloți sunt femei, arată un studiu din 2016 al Federației Internaționale de Automobilism. Același studiu mai spune că femeile ocupă doar 16% din pozițiile oficiale în acest domeniu.

„Cea mai mare barieră o reprezintă părinții. Tații îi încurajează pe băieți să meargă către cursele de mașini. Dar ar face la fel și cu fiicele lor? Dacă am putea scăpa de concepția asta de «cursele nu sunt pentru fete» care încă există, poate în 10 sau 20 de ani (inegalitatea de gen în motorsport, n.r.) nu va mai fi o problemă”, spunea pilotul indian de curse Karun Chandhok, într-un articol despre femeile din breaslă.

Pe Alice, tatăl ei a susținut-o și a încurajat-o în a deveni pilot de drift. Din partea altora a auzit, însă, clișeul că fetele trebuie să se joace cu păpușile, pentru că mașinile sunt pentru băieți.

„Bunicii mei mi-au spus asta și unii prieteni și colegi, că noi, fetele, nu avem ce căuta în acest domeniu, un domeniu al bărbaților”, spune Alice, dându-și ochii peste cap. Trofeele din camera ei i-au contrazis și pe bunici, și pe colegi.

„Le-am demonstrat că și noi, fetele, putem face lucrul acesta la fel ca băieții, poate chiar și mai bine”, punctează ea.

Și cred că noi, femeile din motorsport, am bătut și mitul ăsta cu femeile care nu pot conduce sau nu conduc bine. Până la urmă, suntem în același concurs, facem același lucru, pe același circuit, la același nivel. - Alice Ene, pilot de drift

Se împarte între școală și competiții

Dacă o întrebi ce vrea să facă mai departe, Alice răspunde fără să stea pe gânduri: „Să particip la cât mai multe competiții de drift”. Dar până acolo, trebuie să treacă de Evaluarea Națională.

Alice vede examenele la fel ca pe competițiile de drift: tot cu emoții, dar conștientă că, odată depășite, vor veni cu rezultate mari.

„La început mi-a fost destul de greu să mă împart între antrenamente, școală și filmări. Și acum e destul de obositor, dar niciodată nu am lăsat deoparte școala, chiar dacă mai trebuie să lipsesc. Profesorii sunt înțelegători, iar după ce mă întorc de la etape sau antrenamente, îmi iau fiecare lecție de la fiecare materie și recuperez”, spune Alice.

Nu s-a hotărât încă în ce liceu vrea să meargă, dar profilul va fi cu siguranță filologia. Nu e tocmai prietenă cu matematica.

Secretul performanțelor

Alice nu știe care sunt exact ingredientele pentru a fi un pilot de drift foarte bun sau cum a reușit ea să obțină performanțe atât de înalte într-un timp atât de scurt. Dar în mod sigur e nevoie de ambiție, crede ea. De ambiție și de sprijinul familiei. Iar ea le-a avut pe ambele. „Fără părinții mei nu aș fi ajuns aici”, recunoaște tânăra.

Sorin crede că pe Alice a ajutat-o mai ales relația dintre ei doi - Sorin îi este și tată, și și spotter (persoana care se ocupă de evoluția pilotului, ca un antrenor, n.r.), și prieten.

„Această relaționare profesională sau această relație de trainer-spotter-pilot de drift ne ajută foarte mult și în relația noastră de tată-fiică” - Sorin Ene, pilot de drift

Este mândru de ce a reușit tânăra. Speră însă ca rezultatele foarte bune obținute atât de repede să nu pună prea multă presiune pe ea. „Eu sunt lângă ea să o încurajez, să-i spun că vor veni și momente grele, și ani, poate, mai grei, dar nu este vina ei”, spune Sorin.

Cea mai mare temere a lui este că la un moment dat nu o va mai putea susține financiar. Motorsportul este un domeniu costisitor, un sport care consumă. Doar anvelopele dintr-o singură etapă costă 3.000 de euro pentru că au nevoie de 20-30 de anvelope. Se adaugă deplasarea și cazarea și suma totală poate ajunge la 5.000 de euro. Dacă nu ar fi sponsorii, companiile care să-i sprijine, nu s-ar putea descurca.

După Alice, va veni rândul surorii ei, Sara, să-i calce pe urme lui „HAIu”. Sara are acum 9 ani, dar e deja as la mecanică.

„Cred că știe mai multe lucruri decât mine despre mecanică. Îmi schimbă cauciucurile, îmi bagă benzină, adică mă ajută foarte mult. Poate o să se apuce și ea într-o zi de drift. Și bineînțeles, eu o să o instruiesc, nu tati. Eu vreau să mă ocup de sora mea.”