
A absolvit Psihologia la Universitatea București și s-a specializat în psihoterapie experiențială. Lucrează în proiecte de educație și cultură pentru tineri, cum sunt In a Relationship sau Ideo Ideis. Crede că oamenii fericiți trăiesc în prezent și că prezentul are loc pentru toți oamenii.

Tenismeni, cicliști sau jochei au scris despre comedia „O scrisoare pierdută” în an electoral sau despre tragedia „Iona” în valul tragicomic universal, la sesiunea specială de bacalaureat desfășurată în Ploiești. 186 de olimpici la diverse materii și sportivi de performanță pentru care competițiile la care sunt înscriși se suprapun cu perioada examenului din vară. Deci sunt cei care nu pot susține examenul în iulie. Am aflat de la ei, după proba la română, cum s-au pregătit pentru Bac fără să-și neglijeze pasiunile.
Într-o perioadă în care lumea are nevoie de încredere și inspirație, vă propunem două filme ale căror eroi sunt profesorii. Profesori excepționali care reușesc să-și depășească limitele, să-și sacrifice viața personală și imaginea în cancelarie pentru elevii lor. Oameni care fac totul pentru educație. Atât „Premiantul”, cât și „Jurnalul străzii” sunt inspirate din povești reale.
De ce scriem?
De ce am ales să scriem?
Ce ne îndreptățește să scriem?
Sunt întrebări la care am decis să răspundem ca urmare a comentariilor generate de unele dintre articolelor noastre, mai ales a acelora care au scos la lumină firele de praf de sub preșul educațional. Sigur, am ridicat doar puțin colțul preșului respectiv, iar haterii nu au întârziat să apară. „Jurnaliștii lui pește”, „niște frustrați”, „habar n-au de sistem”, „îi urăsc pe profesori” sunt câteva dintre caracterizările care ne-au fost făcute.
Așa că am decis să aducem câteva clarificări.