De multe ori, adulții se rătăcesc în labirintul vieții lor pline de responsabilități, iar adolescența le pare o perioadă roz și lipsită de griji. Bineînțeles, e doar o iluzie, căci e suficient să încerce să recapituleze măcar un an de liceu ca să își dea seama că lucrurile nu stau deloc așa în realitate.
Proiectul In a Relationship a început să studieze problemele adolescenților încă din 2016. Între timp a co-creat alături de adolescenți campanii de informare, a lansat un atelier interactiv, a inventat un test de relație și a publicat o carte cu titlul „Relațiile adolescenților din România și ce spun ele despre noi”.
Adolescent anonim: Cum gestionăm stresul în perioada asta, mai ales dacă suntem în pragul examenului de BAC, iar școala și dormitul sunt în aceeași cameră? De multe ori simt că mă „pândește” biroul în timp ce stau în pat, chiar și seara când vreau să dorm.
Răspuns: În lipsa unor informații clare sau a unor planuri pe care să ne putem baza, presiunea izolării se combină cu temerile firești la gândul BACului, iar rezultatul nu e deloc ușor de gestionat. Totuși, există câteva lucruri pe care poți să le faci, astfel încât să îți adaptezi mai bine programul și spațiul la nevoile de moment. Dă-ți voie să fii creativ, creierul tău se va bucura maxim de libertatea asta și stresul nu va mai fi așa mare.
Rearanjează-ți camera - Încearcă să te joci cu reașezarea mobilei în camera ta. Poate dulapul e greu de mutat, dar cu siguranță poți să faci ceva cu restul zonelor: poți delimita biroul ca spațiu de studiu și patul ca zonă de relaxare. Nu mânca în cameră, masa mai bine o iei în bucătărie sau în living, cu familia.
Schimbă-ți outfitul - Nu sta numai în pijamale, chiar dacă la început a fost fun. Păstrează-ți rutina de a-ți adapta hainele la activitatea pe care o ai. Pijamaua e pentru somn, în rest îmbracă-te în ceva confortabil, pentru învățat încearcă (poate) ceva mai oficial, iar la întâlnirile virtuale cu prietenii fă-ți de cap cu hainele pe care ți-e dor să le porți.
Află-ți nevoile de moment - E important să ai o rutină, dar nu te încăpățâna să respecți un progam strict dacă vezi că nu reușești să te ții de el. Restructurează-ți programul astfel încât să incluzi și activități de relaxare printre cele pe care le consideri obligatorii sau necesare (adică cele care te stresează). Alimentează-ți constant resursele de energie cu lucruri care îți plac, ca să nu rămâi doar cu stresul, oboseala și sentimentele de vinovăție că nu faci ceea ce ar trebui să faci. Ai tot dreptul să te și relaxezi, chiar dacă poate nu auzi mesajul ăsta din toate părțile.
Protejează-ți somnul - Când vrei să te culci, ajută-ți mintea să se deconecteze cu un exercițiu de meditație & respirație, niște muzică relaxantă, ASMR sau sunete din natură - cum ar fi sunete de ploaie, ciripit de păsărele sau valurile mării. Uite aici o variantă înregistrată de psihoterapeuta Andreea Găzdaru:
Adolescent anonim: Nu este presiunea psihologică, cauzată de petrecerea unui timp prea îndelungat în casă și lipsa contactului fizic cu prietenii și apropiații, mai gravă decât virusul în sine? Nu ar trebui să fie avute în vedere mai degrabă problemele emoționale pe termen lung decât riscul infectării?
Răspuns: Iată o întrebare foarte importantă, pentru care îți mulțumim.
Până de curând oamenii nu au inclus sănătatea emoțională printre problemele prioritare ale societății, pentru că mereu există alte lucruri mai grave de rezolvat: sărăcia, accesul la educație, violența, criminalitatea și, nu în ultimul rând, sănătatea fizică a oamenilor. Totuși, dacă stăm să ne gândim, sănătatea emoțională e influențată de toți factorii enumerați mai sus.
Deși sunt incontestabile riscurile de natură emoțională la care sunt supuși oamenii în izolare, riscurile și mai mari sunt cele care amenință supraviețuirea efectivă a populației. Oricine ai fi, este greu din punct de vedere emoțional să te adaptezi la izolare. Dar este cât se poate de clar că ar fi mult, mult mai greu să îți pierzi rudele sau prietenii din cauza unui virus care se răspândește necontrolat. Dacă autoritățile nu ar fi luat măsurile pe care le-au luat, sănătatea emoțională a cetățenilor ar fi fost mult mai zdruncinată de pierderile de vieți omenești, cu efecte pe termen foarte lung – generații întregi.
Din fericire pentru noi avem internet, gadgeturi și tehnologii care ne ajută să compensăm în mediul virtual lipsa interacțiunilor sociale directe – cel puțin pe unii dintre noi. Ca societate însă suntem departe de a putea asigura tuturor acces egal la aceste instrumente, așa că suntem forțați să ne coborâm standardele: măcar să supraviețuim în număr cât mai mare, să nu pierdem prea multe vieți omenești. Iar pentru asta trebuie să ne coordonăm eforturile ca să limităm răspândirea virusului, în timp ce specialiștii lucrează la dezvoltarea unui vaccin și a unor tratamente cât mai eficiente.
Adolescent anonim: Cum pot oferi suport emoțional altora? Cum putem face pe cineva să se simtă mai bine în legatură cu această situație de criză?
Răspuns: Că îți dai seama sau nu, probabil că deja oferi suport emoțional și o faci destul de bine, din moment ce ai întrebarea asta în cap, căci ea demonstrează interesul real pentru binele celuilalt. Oamenii se sprijină intuitiv unii pe ceilalți în momentele dificile, dar ai dreptate – există câteva lucruri de care poți să ții cont ca să nu ajungi să faci exact opusul atunci când îți dorești să ajuți pe cineva.
1. Ascultă activ - Asta înseamnă să creezi un spațiu safe, în care celuilalt să îi vină ușor să se deschidă. Să fii atent la ce povestește, să încuviințezi din privire sau din cap când e cazul și să pui întrebări de clarificare atunci când nu înțelegi prea bine ce vrea să spună. Poți să reformulezi ca să te asiguri că l-ai înțeles.
2. Concentrează-te pe emoțiile celuilalt - Vezi dacă poți să identifici emoțiile pe care le simți în vocea sau gesturile interlocutorului tău. Încearcă să ghicești ce simte, ca să îl ajuți să își clarifice trăirea emoțională de moment. Nu încerca să îi spui tu ce simte, ci mai degrabă spune ceva de genul „Cred că ești cam dezamăgit, nu?” sau „Pare că te simți trist” și lasă-l să te contrazică pentru a intra în contact cu propriile emoții. Nu da prea multe exemple din viața ta sau a altora, va simți că focusul se mută pe tine.
3. Oferă-ți sfaturile doar dacă ești întrebat - Nu da sfaturi dacă nu-ți sunt cerute. Ajutorul nesolicitat poate fi respins dacă e interpretat ca atitudine superioară. Asigură-l pe celălalt de sprijinul și disponibilitatea ta de a discuta oricând are nevoie. Încearcă totuși să introduci și ideea de a consulta un specialist, mai ales în situațiile grave, care implică violență sau boli.
4. Orientați-vă împreună spre soluții - Pasul acesta presupune să pui întrebări care să îl ajute pe celălalt să își identifice nevoile de moment sau ce ar vrea să facă apropo de tema discuției. Apoi încercați să găsiți împreună cel mai potrivit lucru de făcut în continuare – fie că e vorba de a mai aștepta puțin să se liniștească apele, fie că trebuie să treceți la acțiune.
Există însă și riscuri atunci când începi să joci rolul de susținător emoțional, iar unele sunt chiar mari. Salvatorul din tine poate să se activeze din ce în ce mai des și să consume tot mai multă energie – și uite așa ajungi să te neglijezi pe tine, să te supraresponsabilizezi sau chiar să te simți vinovat sau egoist atunci când ai tu nevoie de sprijin emoțional. Ferește-te de capcana asta și nu ezita să ai grijă în primul rând de tine însuți – doar așa vei putea fi de folos și pentru ceilalți.
● Dacă ești adolescent și ai și tu întrebări fără răspuns, le așteptăm pe formularul anonim. Nu uita să te înscrii și pe grupul închis In a Relationship, ca să nu ratezi răspunsul.
● Dacă ești părinte sau ai prin preajmă adolescenți care îți mai cer din când în când părerea, inspiră-te din răspunsurile noastre, ca să le poți fi de ajutor atunci când au nevoie de sprijin. În plus, te poți abona la newsletterul săptămânal pentru părinții de adolescenți luați pe sus de pandemie, unde încercăm să venim în întâmpinarea provocărilor ridicate de izolare.
In a Relationship este un proiect al Fundației Friends For Friends, parte din Campania Respectului, iniţiativa AVON de luptă împotriva violenţei domestice şi dedicat adolescenților din România.
Fotografie: Mikhnyuk Galina/Shutterstock
