„Nu e loc în lume pentru matematică urâtă”, scrie Godfrey H. Hardy în eseul Apologia matematicianului (1940). Cu această convingere, abstractul și arta se împletesc inclusiv în educație. La fel de relevantă este observația și în 2025: ne-o spun împreună artiști, matematicieni, profesori și elevi, într-un schimb de idei ca într-un forum.
Cătălin Zaman este profesor de română în Clondiru, Buzău, și a ajuns cunoscut în toată țara fiindcă la Evaluarea națională din acest an, 18 din cei 22 de elevi ai lui au luat note de trecere. Patru dintre ei au luat 10 și alți șase note peste 9. Încă dintr-a cincea, profesorul a făcut educație remedială cu elevii care aveau scăpări din clasele anterioare și în plus, i-a făcut să învețe de plăcere, fără frica pedepselor. Acum, în pandemie, îl prinde două noaptea pregătind materiale pentru orele lui online, iar pentru copiii care nu se pot conecta, pregătește fișe. În ciuda pandemiei, speră ca elevii lui să aibă rezultate bune și la evaluarea din 2021. Este însă rezervat că va repeta performanțele din acest an.
REZOLVAT. Maria Kovacs spune că școala românească nu este pregătită să lucreze cu copii diverși, să-i sprijine pe fiecare să progreseze de la nivelul la care sunt, nu la care crede sistemul că ar trebui să fie. Co-fondatoarea Asociației Toți Copiii Citesc ridică, în cadrul podcastului REZOLVAT, o problemă critică: fără o bază solidă de literație, este dificil să înțelegi concepte, termeni și informații de la mate și științe. Prin urmare, e mai greu să te descurci în rezolvarea problemelor cotidiene.