Între 600 de mii și un milion de copii n-au avut acces la școala online în ultimul an din cauza lipsei de echipamente sau de semnal la internet. Printre ei se află și Răzvan Murgu, un băiat de 15 ani, care locuiește în satul Hermeziu, județul Iași, la câțiva kilometri de Prut. Băiatul nu are garanția că va avea bani să meargă la liceu în Iași, dar continuă școala. Chiar dacă este unul dintre cei mai buni din clasa lui, merge și la orele remediale. 80% dintre elevii școlii sale frecventează astfel de cursuri pentru remedierea pierderilor de învățare din timpul pandemiei.
Dezamăgirea resimțită de cadrele didactice la început de an școlar nu ține doar de lipsa resurselor, ci și de fragilitatea emoțională pe care o provoacă sentimentul că duc greul singuri. Consecințele acestei stări se reflectă atât în sănătatea lor psihologică, cât și în relația cu elevii. Psihoterapeuta Domnica Petrovai a vorbit înainte de un început de an școlar complicat, cu proteste și incertitudini, despre primele semne ale epuizării și strategiile care îi pot ajuta pe profesori să-și păstreze echilibrul interior.
Elisabeta Păcuraru a emigrat în urmă cu 13 ani în Canada unde a lucrat ca educatoare. Dorul de casă a adus-o înapoi și astăzi este învățătoare la Școala Gimnazială din Eșelnița, județul Mehedinți. Împreună cu colegii ei au adunat fonduri pentru un afterschool unde copiii rămași în urmă recuperează materia. Asta dinainte de pandemie. A făcut proiecte pentru integrarea copiilor de etnie romă și i-a atras pe părinții acestora în activitățile extrașcolare. Iar orele ei sunt extrem de originale. „Învață fără să își dea seama că învață.”