Aproape 30.000 de refugiați ucraineni minori au rămas în România până acum și aceștia pot să meargă la școală. Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a semnat un ordin care face posibilă înscrierea copiilor refugiaţi din Ucraina în sistemul de învățământ românesc. Și școlile private din țară s-au mobilizat și pun la dispoziție centre pentru copii și tineri sau o platformă de educație online.
După cinci ani de la demararea proiectului „România Educată”al președintelui Klaus Iohannis, Administrația Prezidențială a publicat recent un raport final de viziune de 137 de pagini despre cum ar trebui să arate educația până în anul 2030. Școala 9 i-a luat interviu Ligiei Deca, consilierul pe educație al președintelui, despre măsurile din raport care au stârnit cele mai multe discuții în spațiul public: bacul unitar, examenele de admitere pe care liceele le-ar putea organiza pentru a-și selecta elevii și colegiile universitare.
Învățământul online în Estonia exista dinainte de pandemie. O zi pe săptămână, copiii învățau și părinții lucrau de acasă. Când a venit pandemia, aveau deja platformele de pe care să lucreze și chiar au oferit resursele lor educaționale, la liber, oricărei țări dorește. Toate școlile estoniene, de la cel mai depărtat sătuc până la cele din buricul Tallinnului, au aceleași dotări și profesori la fel de buni. Iar lecția cea mai importantă pe care o oferă este că trebuie să te educi toată viața. Victor Guzun, un moldovean aflat de 14 ani în Estonia și tatăl unui băiețel de șase ani, a făcut pentru Școala 9 o analiză a sistemului de învățământ din cea mai digitalizată țară din lume.