Tulburările de alimentație pot afecta sănătatea adolescenților pe termen lung. Un psiholog ne spune ce pot face părinții, dar și cei afectați, pentru a rupe cercul vicios al bulimiei.
În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.
Astăzi, de Ziua Internațională a Drepturilor Copilului, dăm cuvântul Ștefaniei, o elevă de 15 ani din Bacău, membră a Boardului Copiilor Unicef. Ștefania povestește despre curajul de a-ți urma pasiunile și despre importanța sănătății mentale la o vârstă cu multe provocări – adolescența. În România, aproximativ 22.000 de copii și adolescenți trăiesc cu un diagnostic de boală mintală, iar mulți alții se confruntă cu diferite dificultăți de dezvoltare, emoționale sau cognitive, potrivit unei cercetări Unicef de anul trecut.