Mirela Niță Sandu a fondat, împreună cu partenera sa Ioana Belu, acum două decenii, o școală românească de weekend în inima Europei, la Bruxelles. Au astăzi zeci de elevi din familii de români sau mixte care vor să rămână în contact cu țara părinților lor și învață geografie, istorie, artă și tradiții. Elevii stau la ore fără telefonul mobil și învață după metodele școlii belgiene care nu încurajează concurența. „Aici, ideea nu este să-i depășești pe ceilalți, ci să-ți depășești propriile tale limite”, a povestit românca pentru Școala 9.
O treime dintre tinerii din România nu văd mersul la școală ca fiind o petrecere utilă a timpului, au arătat datele colectate în timpul testării PISA. Cum poți să dai sens și utilitate școlii pentru acești copii care, de altfel, observă și că după ce termină învățământul profesional, de pildă, nu au mai multe șanse să se angajeze decât un coleg care a făcut un liceu teoretic. Hannah Kitchen și Lucie Cerna, experte în educație la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, au dat exemple de politici publice care pot funcționa și la noi, în cadrul podcastului REZOLVAT.
Dezbaterile pro și contra folosirii mobilelor în instituțiile de învățământ preuniversitar continuă în întreaga lume. În Franța, de exemplu, acestea sunt interzise în timpul orelor de curs. O cercetare publicată de site-ul australian The Conversation arată, însă, că telefonul mobil poate însemna mai mult pentru un elev decât o metodă ușoară de distragere a atenției: îl poate ajuta să dobândească abilități noi.