Ai văzut scris un x la finalul unor cuvinte și nu știai ce înseamnă? Lingvistele Ștefania Oprea și Andreea Mastu au explicat pentru Școala9 neutralizarea genului, ce țări au făcut deja asta și cum poate fi atrasă o schimbare de atitudine în societate. Cu mai multă informație și înțelegere despre cum poate fi limba română mai incluzivă, ne pregătim și pentru tonele de evenimente din luna Pride.
Școala Gimnazială nr. 89 „Nicolae Labiș” i-a așteptat pe elevi luni, 11 septembrie, în prima zi de școală, cu pereții sparți, în praf, zgomot de polizor și ciocane. Unul dintre corpurile de clădire a intrat în renovare, astfel că elevii au fost înghesuiți, pentru câteva ore, cât să-și primească manualele, în câteva săli de clasă, și au intrat pe rând, în trei ture. Așa va funcționa, de altfel, școala cel puțin o perioadă: în trei schimburi, cu ore de 35 de minute. Părinții și elevii sunt revoltați: „E stresant, mai ales la clasa a VIII-a. O să ne bazăm pe meditații”, spun ei. În trei schimburi se învață în alte zece școli bucureștene.
Marian Popescu este fondatorul Centrului pentru Integritate al Universității din București și expert al unui institut de cercetare a fraudei și plagiatului academic de la Geneva. Profesorul a fost și cel care a condus comisia de la Universitatea din București care a demonstrat plagiatul fostului premier Victor Ponta. Într-un interviu pentru Școala 9, profesorul face o analiză a fenomenului plagiatului de la noi, boală veche și departe de a fi vindecată. Un motiv posibil al celor care fentează sistemul: „pentru că nu mai cred în valorile compromise de școală”.