Pentru o învățătoare din Timișoara, cariera înseamnă să înveți continuu. Chiar și după 30 de ani la catedră.
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.
Răzvan Bădău, profesor de educație socială, și-a încurajat elevii să trimită la primăria comunei lor o sesizare despre poluarea râului din zonă. Își dorește să-i învețe să fie prezenți în viața comunității și să aibă inițiative. 3% dintre elevii lui au abandonat școala și nici după ce i-a vizitat acasă n-a reușit să-i întoarcă din drum. Atunci și-a dat seama ce poate și ce nu poate schimba într-o școală, mai ales în primul an la catedră. Predă în județul Ilfov, cu cele mai slabe rezultate la Bac în 2021, iar problemele sunt complexe. Dar când trage linie, observă mai degrabă ce-a obținut până acum: are elevi mai puțin anxioși, mai încrezători și care vin de plăcere la ore. I-a adus aici și pentru că a jucat fotbal cu ei după cursuri și s-au întâlnit în vacanțe.