Care este situația tabletelor date elevilor de Ministerul Educației, la un an de utilizare

De luni, elevii din toată țara intră în vacanță pentru două săptămâni, din cauza situației epidemiologice. Înainte de începerea școlii erau peste jumătate de milion de elevi care învățau online, adică mai puțin de un sfert din total. În luna mai a anului trecut, la două luni de la închiderea școlilor, Ministerul Educației făcea publică lista cu județele și cu numărul de dispozitive de care aveau nevoie:

• 235 de mii de elevi care nu au niciun dispozitiv;
• 236 de mii de elevi care nu au internet;
• 1,25 milioane de elevi care au doar un telefon mobil. 

Prin programul „Școala de acasă”, Ministerul Educației făcea licitație publică, cu bani din fondul de urgență, pentru a cumpăra 250 de mii de tablete. La un calcul brut, ar însemna că cel puțin 1 milion de elevi au făcut școala online din spatele unui telefon mobil. În decembrie 2020, erau livrate 80% dintre tablete, asta înseamnă că pentru unii copii intrarea la ore nu a fost posibilă, deși școala începuse de trei luni. 

În licee ar mai fi ajuns 60 de mii de laptopuri prin proiectul ROSE, tot al Ministerului Educației. S-au mobilizat și primăriile și ONG-urile pentru a acoperi nevoia. 

Tabletele ministerului trebuiau să ajungă, prin lege, la familiile vulnerabile. Acestea făceau un contract de comodat cu școala și se angajau și că dacă le vor strica, vor plăti. Din acest motiv, multe familii au refuzat să le primească. Cum nu și-au permis să-și cumpere un dispozitiv, nu și-ar fi permis nici să plătească reparațiile. 

Școala 9 a luat legătura cu inspectorate și școli din județele unde cererea de dispozitive a fost cea mai mare pentru a vedea cu ce probleme s-au confruntat. 

În Iași, 2% dintre tablete s-au stricat

Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Iași a primit, prin programul național „Școala de acasă”, de la Ministerul Educației 14.583 de tablete. Recensământul lor inițial arăta că ar avea nevoie de cel puțin încă 300 de dispozitive. 

Toate au ajuns în școlile din județ, transmite inspectoratul, iar cel mai mare număr de dispozitive distribuite într-o instituție a fost 160. În jur de 250 de tablete deteriorate s-au întors la inspectorat, adică aproape 2% din total. 200 au avut probleme de soft: SIM-ul blocat – se înlocuiește gratuit la ISJ – sau aplicațiile blocate – inspectoratul colectează tabletele și le trimite prin curier la service, că sunt în garanție doi ani și operatorul le repară gratuit. 

Pe celelalte 50, cu ecranul spart și cablurile deteriorate, operatorul le repară doar contra cost, căci garanția nu acoperă aceste daune. Pentru unele au plătit părinții și au fost reparate, restul au rămas deteriorate în inventarul școlii. 

Brașov: „Am trimis câteva zeci de tablete înapoi la producător“

În școlile din județul Brașov s-au distribuit peste 8.200 de tablete. Ar fi avut nevoie de încă  350. Din cele primite, cele mai multe tablete, 500, au mers către Școala Nr. 5 din Gârcini, un cartier de romi din orașul Săcele, unde sunt înscriși de trei ori mai mulți copii. 

„Și după ce au primit tabletele, care includ o cartelă cu internet, au mai fost probleme cu semnalul. Orange, de exemplu, are un semnal foarte slab. Mai ales pentru copiii care stau aproape de drumul național (DN1)“, explică Iuliana Tomoș, directoarea școlii.

Cadrul didactic a făcut sesizare către Orange și către Ministerul Educației. „Ministerul ne-a răspuns că Orange o să facă lucrări pentru îmbunătățirea semnalului, dar nu știm când se va întâmpla. Unii au renunțat să se mai conecteze la cartelă și mai merg prin vecini, dacă au nevoie de internet mai multe ore“, mai spune conducerea școlii.

Dintre cele 500 de tablete, zece au avut defecte din fabricație, așa că directoarea le-a trimis pentru reparații la firma care le produce. „Pur și simplu nu mergea să îți faci cont pe ele ca să le poți folosi“, explică Iuliana Tomoș. 

Tabletelor altor elevi nu mai puteau fi încărcate sau nu mai răspundeau la comenzi. „Am trimis câteva zeci de tablete înapoi la producător. Au fost și perioade de câteva săptămâni până când au fost returnate“, adaugă Iuliana Tomoș.

Cele mai multe dintre costurile pentru reparații au fost acoperite de garanție, iar pentru cele care nu au putut fi acoperite directoarea a făcut apel la părinți sau la donatori. „Mulți părinți nu au avut bani să plătească și am apelat la sponsori privați să ne ajute cu alte tablete.“

Directoarea școlii din Suceava unde s-au distribuit cele mai multe tablete așteaptă încă 300 

În județul Suceava au fost distribuite 8.950 de tablete, potrivit datelor Inspectoratului Școlar. Cele mai multe, 388 de tablete, au mers către Școala Gimnazială din comuna Valea Moldovei, unde majoritatea elevilor sunt romi.

Patru dintre acestea au avut  defecte din fabricație, iar 15 „le-au stricat copiii“, spune Elena Geamăn, directoarea școlii. Reparațiile pentru cele din urmă, majoritatea cu ecranul spart, le-au plătit părinții întrucât garanția nu acoperă astfel de costuri.  Fiecare tabletă stricată a costat 160 de lei

„Noi avem 90% romi în comunitate. Sunt foarte săraci. Am făcut în așa fel încât să ajungă o tabletă la fiecare familie. Noi am solicitat 700 de tablete de când ne-a întrebat inspectoratul prima oară, anul trecut, dar mă gândesc că mai sunt școli unde nu s-a dat tot necesarul“, explică directoarea.

Conducerea școlii a depus de câteva luni o solicitare la primăria din comună pentru a primi încă 300 de tablete, dar autoritatea locală nu a răspuns. „Așteptăm“, spune resemnată directoarea. „Sperăm să nu mai intrăm în online. Încă avem zone care nu au semnal, iar unii dintre copii, dacă nu sunt supravegheați de părinți, nu intră la ore“, mai spune aceasta.

Și în Dolj mai este nevoie de dispozitive

Doljul a calculat 8650 de copii fără acces la internet, dintre care aproape 8200 nu aveau niciun dispozitiv. Au fost livrate la inspectorat 8500 de tablete. Au primit și 1900 de laptopuri prin proiectul ROSE, spune inspectorul pe proiecte din județ, Ani Drăghici. „Acum chiar stăm bine cu tabletele și cu laptopurile. Au mai fost școli care au luat prin proiectele POCU (Programul Operațional Capital Uman). Mai avem școli care s-au dotat prin primării și atunci au făcut o distribuție”, adaugă inspectoarea. 

Au avut și câteva tablete care s-au stricat, dar fiind în garanție, firma a putut să acopere reparațiile. Când au existat probleme cu semnalul, primăriile au cumpărat cartele la rețeaua cu  cea mai bună acoperire. 

O problemă mai mare decât stricarea lor a fost faptul că în unele școli nu a ajuns numărul necesar de dispozitive, cum este unitatea de învățământ din comuna Leu unde au fost livrate 28 de tablete, deși aveau nevoie de patru ori mai multe. „Avem în continuare 89 de copii, din preșcolar și primar, care au doar telefon, care sigur nu este al lor, ci al părinților”, a spus secretara școlii. 

Constanța: „Acum le folosim pe post de premiu”

În Constanța s-au livrat aproape 5700 de tablete, cu 2400 mai puțin decât numărul total al copiilor fără dispozitiv, potrivit recensământului de la începutul pandemiei. La Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Delfinul” au ajuns  179. 12 dintre ele au fost stricate de copii. „Fiind elevi cu dizabilități, le-au deteriorat. Dar a fost un risc asumat. N-au fost niște tablete de top, dar au fost niște tablete funcționale”, spune Simina Radoslav, directoarea Centrului. Pentru că au avut părinți care nu au mai luat unele dintre tablete, conducerea școlii a decis să le înlocuiască pe cele stricate, cu cele în plus. „Nu avem o soluție pentru service încă.”

Pentru că acum școala s-a întors la învățământul față în față, tabletele stau la școală, dar mai sunt folosite din când în când la ore. „Am reușit să diversificăm serios demersul didactic. În sensul în care am găsit tot felul de resurse online. Acum le folosim pe post de premiu, adică după ce copilul își duce sarcina la bun sfârșit primește pentru câteva minute tableta pe care se poate juca un joculeț educativ. Sunt foarte utile”, mai spune directoarea. 

La liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” din comuna Mihai Viteazu, Constanța, secretarul școlii, Florin Stănăgui, priceput într-ale tehnicii, a devenit și informatician. Nu au avut probleme tehnice cu cele 172 de tablete primite. Fiindcă acum școala face cursuri față în față, tabletele sunt folosite la ore de profesorii care vor să diversifice predarea. „Noi le-am testat la începutul anului școlar pentru că dacă se întâmplă ceva, să putem trece repede în online: în afara orelor de curs, cu fiecare cadru didactic măcar cinci minute am intrat online ca să verificăm că totul e în regulă”, a spus Florin Stănăgui.

În Neamț, plătesc reparațiile din fondul școlii și sponsorizări

Prin același program, ISJ Olt a primit 7.237 de tablete, dintre care 12 au fost returnate, pentru că le-au „distrus comodatarii” sau din cauză că nu mai funcționau optim. „În situația în care nefuncționarea tabletei este din culpa comodatarului, acesta răspunde pentru deteriorarea tabletei”, spune inspectoratul.   

La ISJ Neamț au ajuns aproximativ 7.500 de tablete prin Ministerul Educației, instituția le-a distribuit pe toate și până acum a primit de la școli zece sesizări în legătură cu cele care necesitau reparații. Dar garanția le acoperea și inspectoratul le-a trimis la operator, spune Mihai Obreja, inspector școlar general. „Încercăm să găsim împreună soluții, am vorbit cu directorii de școli să nu punem presiune pe veniturile părinților”, mai spune acesta. „Copiii ale căror tablete se strică provin din medii vulnerabile, iar pentru familiile lor este o sumă foarte mare”. Dacă vor strica cumva copiii tabletele și deteriorările nu vor putea fi rezolvate prin garanție, plănuiesc reparații din fondul școlii sau din sponsorizări.  

Tabletele sunt în garanție și anul acesta școlar. Ulterior, școlile vor trebui să găsească singure soluții financiare pentru reparația dispozitivelor. Nu este un dispozitiv nici măcar din gama medie, ci mai degrabă din gama entry-level”, spunea specialistul în IT Bogdan Cazacu, pentru Școala 9, într-o analiză făcută cu privire la cât de bune sunt tabletele cumpărate de Minister. Fiecare a costat 503 lei. 

Durata de viață a acestui dispozitiv poate fi destul de bună, peste 2 ani, dacă nu este supus „stresului” tehnologic ca restul dispozitivelor pe care le deținem. Dacă nu sunt folosite corespunzător, s-ar putea ca după un an și jumătate, tabletele să nu mai funcționeze, au mai spus specialiștii contactați de Școala 9.