Zeci de echipe de studenți s-au întrecut în acest weekend la hackathonul Innovation Labs 2023 organizat în București. 32 de inovații în domeniul medical, educațional, stil de viață, al dezvoltării personale sau retail au fost selectate pentru următoarea etapă. Asta înseamnă că vor avea acces la mentorat, tehnologii de ultimă oră și interacțiune cu companii de top, experți și angel investors.
19.03.2023
de Andreea Archip Foto: Vlad ChireaSute de studenți au participat la a 11-a ediție a programul universitar de accelerare pentru start-up-uri tehnologice și tineri antreprenori Innovation Labs. În cadrul hackatonului care a durat 30 de ore, tinerii și-au perfectat soluțiile tehnice pe care vor să le dezvolte în domeniul sănătății, stilului de viață, retail, sustenabilitate, comerț digital, educație, agricultură.
Prin ideile lor, tinerii trebuie să adreseze o problemă relevantă pentru societatea actuală.
În urma rundelor de vot, aceste echipe intră în programul de mentorat care durează 10 săptămâni, în timpul cărora au parte de sesiuni de instruire, prelegeri de la alți oameni de afaceri, vor experimenta diferite soluții și infrastructuri IT&C, vor putea să dezvolte o identitate media pentru produsul final și vor lucra îndeaproape cu mentorii lor. Practic, ei vor putea în această perioadă să dezvolte ideea într-un produs viabil.
Competiția Innovation Labs este organizată la nivel național în București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu și Timișoara, coordonată de Asociația Tech Lounge și implementat alături de Asociația Transilvania IT, Asociația Calemis și Timișoara Startups și are susținerea a 19 universități de top din România. BRD – Groupe Société Générale este partener pentru pista Fintech/Sustenabilitate, oferindu-le tinerilor mentorat și sprijinind echipele să dezvolte cele mai bune soluții de dezvoltare a planurilor lor de afaceri.
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
Citește mai mult
Ministerul Educației supune unei dezbateri publice finale propunerile de planuri-cadru pentru liceu până pe 31 ianuarie. Viitoarele planuri-cadru au nevoie de „o resetare completă, nu doar de o cârpire pe ici pe colo, cu o oră în plus aici și două mai puțin dincolo“, crede Radu Szekely, expertul în educație propus oficial de către USR-PLUS pentru funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Educației. Szekely propune ca numărul de ore pentru disciplinele obligatorii la liceu să fie de maximum 40%, față de 80% cât prevede Legea Educației pentru clasele a IX-a și a X-a.
