„Oamenii ar trebui să aibă acces la tipuri diferite de educație și în etape diferite de vârstă. Și ar trebui să înceapă cu studiu academic și vocațional simultan la 16-18 ani”, scrie Chris Millward, profesor la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie.
Pornind de la „războiul” declarat de premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, împotriva facultăților cu rată ridicată de abandon, care, spune el, îi lasă pe tineri în imposibilitatea de a-și găsi un loc de muncă stabil, specialistul amintește de obiectivul pe care și l-a impus guvernul britanic în 1999. Potrivit acestuia, 50% dintre tineri trebuie să aibă studii superioare. Iar pragul trebuie atins prin combinarea a două tipuri de învățământ: vocațional și academic - un fel de învățământ dual.
În SUA, tot mai puțini tineri cred în diplome
25 de ani mai târziu, statul nu a unit cele două tipuri de învățământ, ci mai degrabă a încurajat separarea lor și a sădit ideea că o carieră de succes poate fi obținută numai cu ajutorul diplomei de facultate. Universitățile, la rândul lor, s-au concentrat pe a-i ține pe studenți în bănci, în campusuri.
„Drumul de la școală până la universitate și apoi către carieră a devenit definiția succesului pentru mulți studenți, părinți și profesori. Drept urmare, în prezent, tinerii nu sunt neapărat interesați să se orienteze către învățământul vocațional”, spune Chris Millward.
Piața de muncă tot mai competitivă și cursurile alternative online au creat totuși ceva schimbări în modul în care sunt percepute diplomele de studii superioare.
Un studiu recent arată că tot mai puține locuri de muncă necesită diplomă de facultate, în SUA, iar numărul tinerilor care consideră această diplomă foarte importantă a scăzut de la 75% la 41% în ultimii șase ani.
Facultatea nu aduce neapărat un salariu mai mare, arată studiile
Marile companii, precum Apple, Tesla, IBM sau Hilton încurajează acest trend, notează și publicația Harvard Business Review, și în loc de diplomă, la interviuri cer experiență de viață și diverse abilități. Practic, vor ca viitorul angajat să se descurce pur și simplu pe postul respectiv folosindu-și competențele pe care le-a dobândind singur.
Experiența practică dezvoltă gândirea și abilitățile - ajută în aceeași măsură voluntariatul, hobbyurile, călătoriile. Deși o diplomă de absolvire a facultății arată că ți-ai pus bazele pentru a practica un anumit job, experiențele reale, cunoștințele dobândite făcând efectiv acel lucru sunt cele care contează. Practic, înveți făcând, concluzionează Harvard Business Review.
Universitatea din Washington a arătat că după absolvire, mai bine de jumătate dintre studenți fie sunt șomeri, fie muncesc pe un post pentru care nu aveau nevoie de facultate. În jur de 49% dintre absolvenții de anul trecut nu au aplicat pentru joburi entry-level pentru că s-au simțit nepregătiți. Dacă ar fi primit oportunități de pregătire practică drept parte din programul de studiu, cifrele ar fi fost semnificativ mai mici, notează analiza Harvard.
