Cunoștințele de matematică înseamnă atât șanse mai bune la angajare, cât și o sănătate mai puternică, scriu trei cercetătoare de la University College London pentru The Conversation. Mulți dintre noi – în jur de 22% – au dificultăți de învățare a matematicii iar aproximativ 6% dintre elevii de școală primară pot suferi de discalculie.
Discalculia este inabilitatea de a înțelege aritmetica, dificultatea de a lucra cu numere și de a realiza calcule matematice. Discalculia poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă sau abilități.
Acest procent de 6% din elevii de școală primară cu discalculie înseamnă că, într-o clasă cu 30 de copii, unul sau doi suferă de această inabilitate. Procentul este similar cu cel al copiilor care au dislexie (tulburare la citit manifestată prin modificarea cuvintelor sau prin greșeli de lectură). Însă discalculia e mai puțin cunoscută, atât de public, cât și de profesori. În același timp, e și mai puțin studiată decât alte dificultăți de învățare.
Copiii cu discalculie pot avea probleme în a învăța concepte matematice de bază – numărarea, adunarea și scăderea, înmulțirea simplă sau tabelele de multiplicare. Mai târziu în viață, ar putea avea dificultăți cu probleme matematice mai avansate, cum ar fi calculele cu împrumut sau regrupare, precum și cu înțelegerea fracțiilor sau a rapoartelor. Discalculia nu afectează copiii doar în timpul orelor de matematică – poate avea un impact asupra și altor materii din programă.
Discalculia nu poate fi explicată printr-un nivel sub mediu al abilităților copilului sau prin alte tulburări de dezvoltare. Totuși, copiii cu discalculie pot experimenta și alte probleme de învățare, cum ar fi dislexia sau ADHD.
Cum pot fi ajutați copiii cu discalculie
Cele trei cercetătoare oferă și câteva sfaturi pentru a-i ajuta pe copii când întâmpină obstacole în a învăța matematică:
1. Folosește recuzită. Pentru copiii cu discalculie e de ajutor atunci când folosesc recuzită pentru a rezolva chiar și cele mai simple probleme de matematică. Pot fi învățați să calculeze folosind degetele sau un abac. Copiii mai mari pot să aibă la îndemână notițele, pentru ca informații precum tabelele de multiplicare să fie mai ușor accesibile. Astfel de metode de predare incluzive pot fi folosite cu toți elevii, nu doar cu cei care au discalculie.
2. Descompune problema. Studiile arată că metacogniția poate avea un efect pozitiv asupra învățării matematicii. Metacogniția este o modalitate de a anticipa, monitoriza, controla și evalua cogniția și înseamnă „a te gândi la gândire”. De exemplu, să te gândești la informația pe care o ai și pe care nu o ai, sau la strategiile disponibile care te pot ajuta să rezolvi o problemă.
Poate fi un început să-i înveți pe copii strategii ca să identifice de unde să înceapă cu o problemă și cum să descompună problemele matematice. De pildă, părinții sau educatorii îi pot încuraja pe copii să folosească cântecele sau dispozitive mnemonice ca să-și amintească strategiile pentru rezolvarea problemelor.
3. Descoperă când are nevoie de ajutor. Copiii cu dificultăți de învățare a matematicii adesea se blochează și renunță. Părinții sau educatorii ar trebui să-i întrebe ce găsesc dificil – chiar și copiii mai mici pot explica – și să le ofere instrucțiuni explicite pentru a-i ajuta.
4. Concentrează-te pe un singur lucru. Pentru un proces cât mai eficient, asigurați-vă că lucrați la o singură problemă. Asta ar putea însemna și acoperirea altor întrebări de pe pagină, dar îndepărtarea chestiunilor irelevante. Oferiți feedback imediat atunci când răspunsurile sunt corecte, dar și când sunt greșite. Asta îi va ajuta pe copii să învețe din practică și să înțeleagă mai bine diferența dintre strategiile corecte și greșite în rezolvarea problemelor.
De asemenea, e de ajutor să reveniți asupra chestiunilor predate. Păstrați sesiuni de învățare scurte și frecvente și asigurați-vă că elevii știu că dacă se blochează pot să ceară ajutorul unui adult.
5. Folosește vocabularul potrivit. Simbolurile și limbajul matematice pot fi confuze. De exemplu, un număr negativ are un minus în față, însă un semn de minus poate fi folosit și într-un calcul matematic. Și în situații precum: 14-(-9), repetarea cuvântului minus poate fi greu de interpretat pentru unii copii. Așa că sunt de preferat alte formulări, precum „scădem” sau „luăm”. E importantă folosirea unui vocabular clar. De asemenea, e esențial să-i ajutăm pe copii să-și extindă limbajul matematic, dar și să îl înțeleagă.
6. Jucați-vă! Matematica e peste tot în jurul nostru, iar ceea ce se predă la clasă se aplică și în viața noastră de zi cu zi. Cercetările arată că e benefic pentru copiii mici să se joace diverse jocuri matematice folosind unelte sau materiale din jurul lor. Pot să colecționeze și să numere lucruri oriunde: la masă, în baie sau în parc. Există și aplicații pe telefon educaționale, bazate pe practică, ce pot veni în ajutor.
7. Fii pozitiv. E esențial ca atmosfera de învățare să fie relaxată, iar copilului să i se inducă o stare bună în ce privește matematica. Asta înseamnă că nu trebuie să vă exprimați îngrijorările privind învățarea matematicii, ci să îi păstrați un interes constant să depășească obstacolele.
