reporter

Alexandra Șerban

Este jurnalistă din 2014. A crescut cu vorba lui George Costanza: „I like to get the daily news”.

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Cercetătorii de la Universitatea Finlandei de Est au arătat că copiii își pot dezvolta abilitățile de gândire și învățare cu o dietă de calitate, cu un consum minim de carne roșie, prin participarea la sporturi și prin obiceiuri bine definite de lectură.

22.01.2024

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

de Alexandra Șerban

Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.

02.11.2023

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

de Alexandra Șerban

Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.

29.08.2023

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

de Alexandra Șerban

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.

14.07.2023

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

de Alexandra Șerban

Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.

07.07.2023

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

de Alexandra Șerban Foto: Eli Driu

La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.

06.05.2023

Alte articole

Cancelarie

Profesorii sunt mereu de vină

de Andreea Archip

OP-ED. Îl țineți minte pe primarul Cristinel Condrea din Rediu, Iași, care amenința la o ședință de consiliu local că nu mai pune săpun și hârtie igienică la școală fiindcă nu are „niciun rezultat”? Aceeași mentalitate de tipul „profesorii să sufere și să demonstreze” o vedem și în discursurile legate de măsurile de austeritate ale guvernului. Și nu e de ieri, de azi.

19.08.2025

Clasă

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice. „Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”

de Antonia Pup

Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.

25.01.2022

Laborator

Ajutor, sunt mamă adolescentă!

de Nicoleta Rădăcină, fotografii de Cătălin Georgescu

Am fost la un spectacol de teatru despre mame adolescente și n-am știut să spun ce-aș face dacă aș fi în locul lor.

21.08.2018

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

Editorial

Școala9

reporter

Alexandra Șerban

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

Alte articole

Cancelarie

Profesorii sunt mereu de vină

Clasă

De ce mai studiază tinerii Limbi Clasice. „Trăim într-o lume în care reușitele vizibile în cea mai scurtă perioadă de timp primează”

Laborator

Ajutor, sunt mamă adolescentă!

Editorial

Școala9

Social

Legal