reporter

Alexandra Șerban

Este jurnalistă din 2014. A crescut cu vorba lui George Costanza: „I like to get the daily news”.

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Cercetătorii de la Universitatea Finlandei de Est au arătat că copiii își pot dezvolta abilitățile de gândire și învățare cu o dietă de calitate, cu un consum minim de carne roșie, prin participarea la sporturi și prin obiceiuri bine definite de lectură.

22.01.2024

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

de Alexandra Șerban

Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.

02.11.2023

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

de Alexandra Șerban

Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.

29.08.2023

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

de Alexandra Șerban

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.

14.07.2023

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

de Alexandra Șerban

Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.

07.07.2023

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

de Alexandra Șerban Foto: Eli Driu

La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.

06.05.2023

Alte articole

Laborator

O nouă întârziere la infrastructura Bibliotecii școlare virtuale, de data aceasta din cauza războiului din Ucraina

de Cristina Radu

Specialiștii lucrează de zor la Biblioteca școlară virtuală, pentru ca faza pilot a proiectului să fie gata la timp, în septembrie. Ministerul Educației se așteaptă însă ca livrarea unora dintre instrumentele necesare funcționării Edulib, mai exact, componentele fizice, să întârzie. „Din cauza conflictului din Ucraina, fiind o stare de fapt la nivel global”, spune ministerul într-un răspuns la solicitarea Școala 9. Proiectul este așteptat de 11 ani.

31.07.2022

Clasă

Cum arată examenul de bacalaureat în alte cinci țări europene: probe susținute pe mai mulți ani sau teste care durează șase ore

de Bianca Vasile

Din 2027, examenul de bacalaureat în România ar trebui să aibă o cu totul altă față, cu o probă comună pentru toți elevii din mai multe materii din trunchiul comun și alte patru probe: la două limbi de circulație internațională, una digitală și ultima facultativă, la o materie aleasă de candidat. Modificările au stârnit deja reacții aprinse în rândul profesorilor de la diferite discipline. Școala 9 vă prezintă, spre comparație, structura examenelor de bacalaureat în alte cinci țări europene: Franța, Germania, Italia, Spania și Finlanda.

20.08.2022

Laborator

Profesorul român și democrația

de Georgiana Ilie, ilustrație de Oana Barbonie

Ce cred profesorii români despre lume influențează semnificativ accesul la educație și ce fel de cetățeni devin copiii de azi.

22.01.2019

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

Editorial

Școala9

reporter

Alexandra Șerban

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

Alte articole

Laborator

O nouă întârziere la infrastructura Bibliotecii școlare virtuale, de data aceasta din cauza războiului din Ucraina

Clasă

Cum arată examenul de bacalaureat în alte cinci țări europene: probe susținute pe mai mulți ani sau teste care durează șase ore

Laborator

Profesorul român și democrația

Editorial

Școala9

Social

Legal