reporter

Alexandra Șerban

Este jurnalistă din 2014. A crescut cu vorba lui George Costanza: „I like to get the daily news”.

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Cercetătorii de la Universitatea Finlandei de Est au arătat că copiii își pot dezvolta abilitățile de gândire și învățare cu o dietă de calitate, cu un consum minim de carne roșie, prin participarea la sporturi și prin obiceiuri bine definite de lectură.

22.01.2024

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

de Alexandra Șerban

Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.

02.11.2023

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

de Alexandra Șerban

Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.

29.08.2023

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

de Alexandra Șerban

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.

14.07.2023

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

de Alexandra Șerban

Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.

07.07.2023

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

de Alexandra Șerban Foto: Eli Driu

La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.

06.05.2023

Alte articole

Cancelarie

Studiu internațional. Cât muncesc profesorii

de Andreea Archip

Mai puțin de jumătate din timpul de muncă al unui profesor este rezervat predării efective. România nu face excepție. O cercetare realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată cât anume predau profesorii în cele 37 de țări membre și cât timp rezervă celorlalte activități din afara orelor. În Finlanda, de pildă, una dintre țările cu cel mai bun sistem educațional al lumii, profesorii de liceu predau 3 ore pe zi sau chiar mai puțin. În România, media e de cinci-șase ore.

19.05.2021

Laborator

Adolescenții-profesori

De Irina Anghel, colaj de Oana Barbonie

Copii de gimnaziu din Iași participă la ateliere de discurs public, arte sau inginerie la o școală alternativă organizată de o echipă de adolescenți.

22.10.2018

Clasă

Alina Mirt este „profesoară de joacă” în satele sărace din Bacău. „Nici copiii de la țară nu mai știu să socializeze fără gadgeturi”

de Andreea Archip

Alina Mirt este facilitator comunitar la Fundația Terre des Hommes. Adică merge în comunități, află care le sunt nevoile și caută soluții: de la nevoile emoționale ale copiilor și metodele de predare ale profesorilor până la construcția unui teren de sport sau a unei toalete moderne într-un sat în care toate WC-urile sunt în spatele casei. Și toate astea printr-o metodă neconvențională. „Sunt plătită să mă joc”, glumește băcăuanca.

18.02.2021

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

Editorial

Școala9

reporter

Alexandra Șerban

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

Alte articole

Cancelarie

Studiu internațional. Cât muncesc profesorii

Laborator

Adolescenții-profesori

Clasă

Alina Mirt este „profesoară de joacă” în satele sărace din Bacău. „Nici copiii de la țară nu mai știu să socializeze fără gadgeturi”

Editorial

Școala9

Social

Legal