reporter

Alexandra Șerban

Este jurnalistă din 2014. A crescut cu vorba lui George Costanza: „I like to get the daily news”.

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Cercetătorii de la Universitatea Finlandei de Est au arătat că copiii își pot dezvolta abilitățile de gândire și învățare cu o dietă de calitate, cu un consum minim de carne roșie, prin participarea la sporturi și prin obiceiuri bine definite de lectură.

22.01.2024

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

de Alexandra Șerban

Jumătate din copiii și jumătate din adulții români și-ar dori să se stabilească peste hotare, arată două sondaje de opinie recente. Motivele țin de oportunitățile în carieră, dar și de sistemele de învățământ din Occident, mai bine dezvoltate decât cel românesc.

02.11.2023

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

de Alexandra Șerban

Discuțiile de reformă ale guvernului suedez vin în urma unei creșteri a procentului copiilor care au dificultăți de lectură, pe care ministerul a catalogat-o „o criză a cititului”, scrie publicația Brussels Signal. Elevii suedezi folosesc în mod obișnuit tabletele digitale la cursuri, de peste zece ani. Însă, guvernul conservator al lui Ulf Kristersson dorește acum ca școlile să readucă în școli și metodele tradiționale de predare.

29.08.2023

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

de Alexandra Șerban

Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.

14.07.2023

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

de Alexandra Șerban

Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.

07.07.2023

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

de Alexandra Șerban Foto: Eli Driu

La cursurile de educație emoțională pe care le susține, profesoara și psihoterapeuta Alina Chiracu spune că a descoperit cadre didactice care abia acum își descoperă nevoile și vocea. „Problemele lor sunt legate de locul de muncă: neînțelegeri cu părinții sau cu copiii, nerecunoașterea meritelor lor, presiunea timpului”, explică profesoara într-un interviu pentru Școala 9.

06.05.2023

Alte articole

Clasă

Fricile pe care le învățăm la școală (4)

Ilustrații de Daia-Diana Grigore

Generațiile, manualele și programele se schimbă, dar fricile din școală sunt tot acolo.

16.01.2020

Laborator

Testele PISA și reforma educației în Germania

de Andreea Eșanu, ilustrații de Iulia Ignat

Când testele internaționale au arătat nivelul analfabetismului științific și matematic în rândul elevilor germani, a urmat o reformă educațională făcută cu cap.

20.05.2019

Clasă

Învățătoare la țară, după 13 ani în administrația publică. „Cred că fiecare copil poate, dar nu toți în același timp și în același mod”

de Irina Maria Mitrofan

Irina Maria Mitrofan este de un an învățătoare în Mărgineni, Neamț, într-o școală care adună copii din patru sate. Tânăra de 35 de ani și-a lăsat cariera de consilier la prefectura Neamț ca să intre în programul Teach for Romania. Voia să facă parte „din schimbarea lumii”. Și ea a învățat când era mică într-o clasă simultană de la țară și știe câtă lumină poate aduce un profesor într-o comunitate. Astăzi îi implică pe cei 17 „exploratori” ai ei în stabilirea regulilor, în decorarea pereților, le inspiră dragul de lectură și îi învață să nu le fie frică să spună „nu știu”. De la „nu știu” se construiește. Irina Maria Mitrofan povestește într-un articol pentru Școala 9 ce metode folosește la clasă și cum a fost drumul ei de până acum.

08.02.2022

Suedia vrea să reducă timpul petrecut de elevi pe tablete în școli. Ce argumente aduc experții

Editorial

Școala9

reporter

Alexandra Șerban

Cum influențează alimentația și sportul dezvoltarea capacității de învățare la copii

Educația și cariera, motivele pentru care românii sub 44 de ani vor să emigreze

Despre efectele „educației negative”, prin țipete și pedepse, asupra copiilor: „Sunt mai puțin creativi și curioși și mai predispuși să sufere de depresie”

Elevii afectați de sărăcie au rezultate mai slabe la școală. Cum se poate rezolva situația?

Cursuri de educație emoțională pentru cadre didactice. „La noi încă trenează abordarea centrată pe profesor. Or, e de datoria lui să intre în jocul copilului”

Alte articole

Clasă

Fricile pe care le învățăm la școală (4)

Laborator

Testele PISA și reforma educației în Germania

Clasă

Învățătoare la țară, după 13 ani în administrația publică. „Cred că fiecare copil poate, dar nu toți în același timp și în același mod”

Editorial

Școala9

Social

Legal